Husasau de Cris

Departe de lumea politica si de agitatia ce se prefigura pentru acest weekend, am imbratisat sfarsitul de de luna si de saptamana departe de casa, la o pensiune aflata in Husasau de Cris, la cativa km de Oradea. Vineri seara ne-am imbarcat si am plecat spre destinatie. Ajutati de GPS-ul de la telefon am ajuns la hanul din Husasau de Cris. O oaza de verdeata si de relaxare. O priveliste extrem de frumoasa. Ne-am lasat bagajele in camera si am mers sa vedem locul. Un lac de pescuit superb cu filingorii. Peste tot pomi, copaci, multa verdeata. La un moment dat, unul dintre cei care lucrau acolo, ne-au spus ca dau drumul la caini. Sotul meu zicea ca e o gluma, dar de fapt, chiar era o expresie la propriu, nu la figurat. Asa am luat-o la fuga, eu cu prietena lui fratelo..pana la urma ne-am imprietenit cu cainii..au stat cu noi la terasa, niste caini cuminti si prietenosi. A doua zi de dimineata, asa pe la vreo 5, sotul meu si fratele meu au plecat sa faca cunostiinta cu capturile lacului. Pe la vreo 7:30 m-am alaturat si eu. Am avut noroc si am prins cativa pestisori, e drept ca mici, dar pentru mine e suficient sa-mi traga. Primul peste prins: regina baltii. Un peste extrem de frumos colorat. Ne-am distrat, am povestit, am stat la soare, apoi am mers la piscina...Ne-am trezit ca e deja seara. Am stat la terasa, la povesti, am ras, ne-am distrat, am admirat capturile celorlalti care nu s-au lasat pana nu au prins cativa monstrii. A doua zi de dimineata, baietii au mers din nou la pescuit, noi fetele am dormit, apoi la amiaza am plecat spre baile 1 Mai. Am vazut locurile din zona si apoi inapoi spre casa. A fost un weekend foarte frumos si relaxant.

Weekendul si o piesa pt tine...

Gata! Vine weekendul! Maine e deja ziua mamei mele, si pt ca tot voi fi pe un lac de pescuit, pt ea voi incerca sa-l agatz macar pe...pestisorul de aur! Intre timp iti las pentru acest weekend...o piesa de ascultat!

Weekend linistit si cat mai placut si cu o lume...placuta in jurul tau si cu..vise in care totul sa capete viata! :)

Prietenia...

Prietenia este vazuta in ziua de azi ca un lucru atat de superficial...oamenii care trec prin viata ta sau prin calea ta, rar se intampla sa-ti fie prieteni...cei mai multi se prefac a fi prieteni si asta pana isi ating scopurile personale..cand acestea au fost indeplinite dispar ca si cum nu au facut niciodata parte din viata ta. Cei mai multi oameni duc lipsa unei persoane care sa-i asculte si aici intervin eu, de foarte multe ori..sunt omul care stie sa asculte, din pacate nu acelasi lucru se intampla cand vreau si eu sa ma asculte cineva...tocmai de aceea blogul este prietenul ideal. Oamenii sunt atat de preocupati doar de viata si interesele lor, incat uita ca lumea nu se invarte doar in jurul lor. Cei mai multi evita sa fie sinceri, sau se supara cand esti tu sincer cu ei. Nu e placut poate sa-ti spuna cineva in fata, fara ocolisuri si evident, fara cortina, atunci cand gresesti, atunci cand poate o anumita vestimentatie nu te prinde bine, sau atunci cand poate esti pe punctul sa iei o decizie care nu te avantajeaza. Dar pana la urma nu asta inseamna prietenia? Sa-ti spuna cineva exact asa cum stau lucrurile, fara sa foloseasca doar culori pastelate. De cele mai multe ori aceste persoane nu suporta sa le spuna cineva adevarul. E pe principiul: "adevarul doare". Pai, cineva trebuie sa ti-l spuna, important e daca il auzi sau te intrebi daca nu cumva are dreptate. In rest toti ceilalti sunt doar trecatori prin viata ta. Sunt in viata ta pentru ca asteapta ceva de la tine, asteapta sa fie mascati, asteapta la cotitura si te folosesc pe post de deschizator de drumuri. O data ce alegi alta cale, decat au ales ei, esti deja exclus, bagat intr-un con de umbra atat de gros incat nu-l poti strapunge cu absolut nimic. La un moment dat doar vezi ca iar esti scos din conul de umbra, evident cu un scop. Nimic nu e chiar asa la voia intamplarii, in plus oamenii sunt atat de preocupati doar de ei, incat uita sa faca diferenta intre prietenie si cunostiinta. Cei care nu mi-au fost prieteni, au fost redusi la tacere. Nu-mi plac oamenii falsi si nici nu vreau sa-mi am vreodata in viata mea. Prefer sa am un prieten, 2 prieteni/prietene.Nu conteaza cantitatea, conteaza calitatea oamenilor. Calitatea nu se refera la materialul pe care il poarta in noul look si nici la accesorile, fara de care ar fi atat de inexistenti, incat ar fi ei doar un con pe drum pentru viata lor.Cantareste si descopera care sunt oamenii care merita sa fie in viata ta!

Traieste clipa! Fii curajos!

Pentru lucrurile bune..clar ca trebuie sa astepti..important e sa fii dotat cu rabdare...sa nu-ti pierzi cumpatul...pentru toate acestea ai nevoie si de curaj..curajul sa-ti castigi libertatea...sa te simti liber..vb tatalui meu :"daca nu te simti liber..atunci nu ai nimic". Si asa si e..daca nu te simti liber, si te simti mereu constrans, atunci esti doar un pion pe harta vietii..pana la urma intrebarea este una singura:"chiar merita?" Sunt absolut convinsa ca nu merita nimic in aceasta lume, sa te simti mereu cu pistolul la cap, la suflet si sa simti un nod in stomac..In plus pierzi momentele calde si frumoase...vezi doar ca trec, te enervezi ca nu ai avut timp sa le acorzi importanta si ca nu ai fost suficient de curajos sa spui :"STOP"sau "NU". E important sa faci doar ce simti, doar ce-ti spune feelingul interior..sa te bazezi e lucrurile care conteaza, care te fac sa zambesti si care iti dau o forta interioara incredibila, ca sa astepti ziua de maine...fara aceste lucruri, inseamna ca ai saltat zi cu zi, ca esti doar un actor in lumea reala...si iti dai seama ca deja e martie, apoi august si apoi finalul anului si ca e prea tarziu sa mai cauti ceva in anul care tocmai iti spune adio..viata e prea scurta, ca sa nu fie traita..ca sa nu lasi clipa sa-si spuna cuvantul...nu are sens sa regreti, sa-ti spui :"daca...si iar daca". E momentul sa fii mandru de tine, si sa te simti implinit, indiferent ce inseamna acest lucru si indiferent ce aduce ziua de maine..ziua de azi conteaza...pune pret pe ea si traieste-o la intensitate maxima! Poate ziua de maine nu o mai prinzi...sau poate nu este asa cum iti doreai! De ce sa tanjesti dupa ceva ce ai avut si ai pierdut? Mai bine sa bifezi ca ai trait la maxim fiecare moment si sa fii implinit!

Un weekend...in culori

Intr-o clipa totul capata alta culoare...am simtit acest lucru chiar sambata, cand alegand o vopsea pentru reimprostarea culorii, am devenit...roscata..cand m-am vazut in oglinda nu stiam ce sa fac..sa plang, sa iau masina sa ma tund zero sau sa gasesc solutii rapide...am optat pentru a 3-a varianta..am fugit rapid la hypermarket sa rezolv problema..nu am reusit de una singura sa o rezolv de tot, asa ca am asteptat pana dupa-amiaza, cand ajutata, am redevenit blonda inapoi..recunosc ca m-a speriat schimbarea in...rosu...atat de tare, incat eram dispusa sa fac orice sa revin la vechea culoarea..nu eram pregatita sa-mi deschid nuanta la par, mai ales fara sa-mi doresc acest lucru...ma bucur ca m-am trezit tot blonda, ma refer la culoarea parului, evident..Intr-o singura zi am avut in par 3 culori...doar una era castigatoare si pe placul meu...in rest weekendul a fost relaxant, plimbare, relaxare, multe episoade din Gossip Girl si o duminica cu tatal meu si cu mama, alaturi de noi, prin telefon. As zice sau mi s-a zis de prea multe ori, ca sunt destul de "mare"in buletin, ca mai fiu asa de mamoasa, dar sa fim seriosi ..varsta nu tine cont cand vine vorba de iubire, indiferent de care este vorba...in plus de ce sa-ti para rau ca te exteriorizezi? Ce sens are sa iubesti, cand cei din jur nu vad ceea ce simti? Sa arati celor din jur ca tii la ei nu e o rusine..e o rusine sa nu le arati...

Roxette...

Au trecut 2 zile de cand am luat parte la concertul Roxette de pe Cluj Arena. 19 iulie a fost si ziua cand familia noastra, are un nou membru...si e fetitza! Una puternica si incredibil de frumoasa! Revenind la concertul Roxette...a fost incredibil de frumos! Am ajuns cu sotul meu la stadion, locul de desfasurare al evenimentului, cand deja incepea trupa Grimus. Recunosc ca nu stiam mai nimic despre aceasta trupa, dar mi-a placut prestatia lor de pe scena. In schimb chiar langa scaunele noastre, erau 2 tipe,care stiau piesele trupei Grimus si erau furate cu totul de atmosfera. De altfel, cam asa trebuie sa fie la un concert, sa canti, sa dansezi si sa traiesti fiecare piesa! A fost un moment placut si surprinzator! Dupa ce a cantat trupa Grimus, a urcat si trupa sufletului meu. Pe la 21:07 si-a facut aparitia pe scena si trupa Roxette! Nu a fost la fel de multa lume ca la concertul Scorpions, dar atmosfera a fost incredibil de frumoasa. Au cantat hiturile ce i-au consacrat; lumea prezenta la eveniment a savurat fiecare hit, aplaudand, cantand alaturi de trupa, lasand la o parte locurile de pe scaune si ridicandu-se pentru a savura fiecare piesa. A fost un concert incredibil de frumos, pe care cu siguranta ca nu-l voi uita niciodata. Nu m-as fi iertat, daca stateam acasa, cand in orasul meu erau prezenti, cei pe care ii urmaream de cand eram mica pe MTV. Tot holul de acasa, era plin de postere cu Roxette, aveam casete, si benzi de magnetofon cu Roxette. A fost cel mai frumos concert la care am fost pana acum. Am facut vreo doua poze la concert, cu telefonul, insa amintirile frumoase sunt scrise deja in sufletul meu. A fost seara si concertul perfect! Cred ca doar concertul lui Michael Buble ar intrece in sufletul meu concertul Roxette...

O saptamana cu lucruri bune

A trecut si weekendul, dar evident ca nu neobservat. A fost un weekend plin,in plus desi imi propusesem o seara de sambata in club, m-am razgandit. Aveam chef sa stau acasa si sa ma uit la un serial. Si asa am si facut. In plus, a inceput numaratoarea inversa pana la concertul Roxette. De abia astept! E trupa pe care o iubesc de cand eram mica si nu as fi ratat aceasta sansa, de a-i vedea probabil, o data in viata! Este o saptamana plina, cu multe suprize! In plus astept si weekend-ul viitor, ultimul din luna, se anunta un weekend cu multa distractie, cu o escapada si bineinteles si cu pescuit la mijloc. Schimbarile sunt pe lista acestor saptamani, schimbarile bune, evident. Altfel nu are sens! Multe schimbari chiar, dar atat de dorite...si ca de obicei schimbarile, eu le incep cu un look nou. A fost prima din lista. Restul lucrurilor incluse pe lista, vin chiar din aceasta saptamana si vor fi pe masura asteptarilor. Pana atunci nu pierd din vedere ziua de azi, ar fi pacat sa o dau uitarii, asa de repede.:) Poate fi si pentru tine o zi minunata, cine stie?!

O piesa de weekend!

De obicei nu postez in weekend, dar am descoperit o piesa excelenta, care sa-ti deschida apetitul pentru distractia din aceasta seara, fie ca party-ul se da la tine acasa, sau in club, asa ca enjoy it! Si da, profita cat mai este din weekend, mi-ar parea rau sa treaca si sa zici ca nu te-ai distrat, relaxat suficient. Have fun :)

El este sotul meu!

In fiecare zi realizez cat de norocoasa sunt...de ce? Pentru ca am ales sa-mi petrec toata viata alaturi de o persoana atat de sensibila, de suprinzatoare..am ales sa fac echipa alaturi de un om, care a fost alaturi de mine, de 10 ani chiar, in toate momentele mele...bune, rele..nu m-a judecat, m-a suprins mereu si intotdeauna m-a respectat, intotdeauna a facut in asa fel incat eu sa ma simt bine, sa fiu fericita si sa fiu linistita. Mi-a respectat deciziile, m-a sprijinit si nu a cerut nimic, niciodata. Tocmai acest lucru il face sa fie cel mai valoros om din lume. Este o persoana sensibila, simpla, care merita tot ce e mai bun de la viata. El este sotul meu! Este si va fi pentru totdeauna! El este cel mai bun prieten al meu, este omul pe care ma pot baza intotdeauna, este omul care intotdeauna s-a gandit in primul rand la mine, si apoi la el. Este omul care ma tempereaza, care ma accepta asa cum sunt eu. Este omul care se trezeste chiar si in weekend de dimineata, ca sa ma mergem la pescuit, este omul care ma ia de mana si ma duce la plimbare, chiar si atunci cand este extrem de obosit, este persoana care ma iubeste pentru ceea ce sunt eu, este omul alaturi de care ma simt atat de norocoasa ca ma trezesc in fiecare dimineata. Este omul care a avut de grija cand am fost bolnavioara, este omul care imi spune lucrurile pe fata. Este cel mai fascinant om din lume, iar eu sunt bucuroasa ca sunt partenera lui de viata, ca sunt sotia lui!

Valori

Valorile cu care ai crescut, cu care te-ai format, nu le poti da la o parte..sau ma rog poti, daca vrei sa fii poate in ton cu "comercialul"cotidian. Asta inseamna ca renunti practic la ceea ce esti tu de fapt, o personalitate, un caracter, dar ma rog, oamenii se mai schimba. Se schimba o data cu valul, valul care ne izbeste de stanci, sau care ne duce in larg. Poate atunci, ne trezim, si ne intrebam cine suntem si ce ne dorim in general, de la viata: ne dorim lucrurile care conteaza, sau doar partea comerciala, care dureaza putin? Am intalnit prea multi oameni, care au optat pentru partea, in care afisatul si "sa fii in ton", incat pe unii mi-e tare greu sa-i recunosc, nu de alta, dar am crescut alaturi de ei. Adevarul e ca ma crucesc de acesti oameni, nu pt ca nu sunt compatibili cu mine, ci pentru ca au ajuns sa aprecieze doar "ce spune lumea despre ei". Dar asta conteaza? Ok, nimeni nu zice sa fii singuratic, dar chiar sa-ti calci pe principii si sa te complaci in situatii care nu te caracterizeaza? Pana la urma care e scopul? Sa-ti faci o imagine, prieteni de duzina, de ocazii si cam atat? Si pt ce? Pana la urma, viata inseamna mult mai multe, mult mai mult, decat sa te privesti doar in oglinda, sa te vezi pe un piedestal, si sa visezi la viata altora: bani, masina si o vila, normal. Cam astea sunt multe dintre valorile, la care tanjesc cei mai multi. Tata are o vorba si are mare dreptate: "poti sa ai doar o saltea si sa te simti liber in locul unde traiesti, in plus totul trebuie sa fie util". Nu pot decat sa-i dau dreptate. Toata lumea isi doreste mai mult, dar oare chiar cu orice pret? Trairile, principiile nu au pret, sunt nepretuite, pentru ca nu le poti cumpara. O masina, o casa, iti cumperi, dar niste principii de unde? Nu se vand la magazinul din coltz si nici la vreun magazin de fitze.De acolo poti sa-ti cumperi cel mai mult, o vestimentatie si ceva care sa-ti tina stomacul ocupat, dar mintea si sufletul cu ce ti le hranesti?

Luna iulie si ziua mamei mele...

Pentru ca tot e luna iulie, deja ma gandesc la ziua mamei mele. Mai sunt cam 17 zile pana atunci. Ma gandeam insa, ca de vreo 4 ani incoace, nu am tras-o pe mama de urechi sa-i spun ,face to face, la multi ani. In fiecare an eu cu fratele meu punem la bataie un plan, legat de cadoul de ziua ei, pe care de fiecare data i-l dam cand ajunge acasa. Intr-un an i l-am si pus pe curier spre ea, dar a fost o adevarata aventura si nu a ajuns de ziua ei si tot cand s-a intors mama acasa, i l-am oferit. Deja trebuie sa ma gandesc la ceva supriza pentru mama cand se intoarce acasa, eu sunt cea cu ideile, ca de fiecare data. Vorba lui fratelo :"apai tu stii de ce are nevoie" ;)) Imi doresc ca anul viitor sa o strang in brate de ziua ei, si sa-i spun la multi ani. De cand a plecat mama, si anul acesta, nu am putut sa mai ascult Celine Dion, deloc. E artista ei preferata, si de fiecare data plang, cand aud o piesa de-a lui Celine. Astazi insa, daca tot postarea mea s-a legat de ziua mamei, voi face o exceptie. Pentru mine, mama este cea mai buna prietena a mea. Este si va fi. Nu am fost intotdeauna la fel de apropiate. Am avut si noi conflicte, cand eram in liceu. Chiar inainte sa plece, radeam amandoua, de cat ne certam si ce greu era sa comunicam. Distanta te face sa intelegi multe lucruri, te determina sa nu mai amani pe maine un "te iubesc", te determina sa te bucuri de toate clipele petrecute impreuna, te determina sa te intrebi de 2 ori inainte de a spune ceva nefiresc. Mi-a fost extrem de greu si anul acesta cand a plecat mama. A doua zi dimineata, am si pus mana pe telefon sa o sun, dar am uitat...Vorbeam cu ea cred ca si de 7 ori pe zi. Prima data cand ma trezeam dimineata o sunam. O sunam tot timpul. Tot timpul ma suna, tot timpul vorbeam. Cred ca nu treceau 2 ore sa nu vorbim. Daca mergeam acasa la ai mei in Turda, in weekend, in vizita, cand eram pe drum spre Cluj, deja vorbeam cu mama. In fiecare an, fac la fel...cand revine mama acasa abuzez pe orice moment ca sa vorbesc cu ea, ca sa o vad. Stiu, am o varsta, asta imi spun multi, dar varsta nu tine cont de iubire, si de faptul ca trebuie sa faci ce simti :)

Pescuitul si copilaria

Imi place cand eu si sotul meu facem planuri pentru weekenduri. Si mai ales cand includem si pescuitul :) Stiu ca multi se intreaba ce gasesc asa special in a pescui...multi m-au intrebat ce e asa fascinant in a te uita doar la pluta. Pai daca nu incerci nu ai cum sa stii. In plus in a te uita la pluta nu inseamna ceva plictistor. La pescuit fiecare are momentul sau de a-si limpezi gandurile, de a le arunca in lac pe cele care nu fac decat sa-ti ucida visele sau starea de liniste. Pe langa acest lucru e si competitia de dragul relaxarii, aventura. Si in plus, stai si alaturi de cei dragi, familie si/sau prieteni. La mine in familie pescuitul e un fel de traditie. De cand eram mici ai mei ne duceau la pescuit. Pe atunci nu erau atatea mijloace de transport, noi nu aveam masina si in plus nici nu ne uitam toata ziua la prognoza meteo. Pur si simplu ne faceam bagajele, stateam la ocazie si hop la pescuit. Eram micutzi, asa ca iti dai seama cate bagaje aveau parintii mei, de toate. Plus ca nu erau sticle de plastic, carau ai mei la apa in sticle de "sticla". Dar totul avea un farmec, era o distractie atat de simpla si atat de frumoasa. Tin minte ca venea cate o ploaie, ne puneau ai nostri repede pelerinele pe noi, cizmulitele in picioare si nu era nici o problema. Apropo de acest mod frumos si simplu de relaxare, imi aduc aminte cum mergeam cu bunicii mei in Cheile Turzii toata vara, evident pe jos, si pe traseul cel mai lung. Faceam vreo 3 ore pana in Chei. Era atat de mare iarba, si eu atat de mica, incat nu ma vedeam. In plus imi aduc aminte ca ma speriasem de iarba mare si chiar am intrebat ce face iarba cu mine si am primit un raspuns atat de frumos :"nu-ti face nimic, doar se joaca cu tine". Eram asa de fascinata de natura, de flori, de tot. Nu ma interesa ca oboseam. E drept ca atunci bunicul meu ma ducea in "carca". Asa cum il ducea tata pe fratele meu, pt ca el era mai micutz si pe mine ma tinea de mana. De multe ori fratele meu adormea. Fratele meu e mai mic cu an ca si mine, asa ca atunci cand eram micutzi pana mama avea treaba pe la bucatarie, eu eram bona fratelui meu. Si acum ii vad ochii mari cu care se uita la mine. Imi vine sa rad cand ma gandesc cum l-am indesat in caruciorul meu de papusi, asa stateau rotile de la carucior, de aveai impresia ca in orice clipa vor ceda. Fratele meu nu zicea nimic, era atat de cuminte si de ascultator, doar se uita cu ochii lui mari la "Iaia", pentru ca asa imi zicea cand era mic. Stau acum si ma gandesc la toate aceste momente cu mare placere. Era o viata atat de simpla si atat de frumoasa.

Weekend relaxant...

E din nou inceput de saptamana, dar nu pot sa nu consemnez weekendul ce tocmai s-a incheiat, mai ales ca Irina, printesa lui Adi si a sotiei sale, Anamaria, a fost botezata. Si eu impreuna cu sotul meu, am luat parte la frumosul eveniment. In plus invatam si noi, pe cand ne vine timpul, pana atunci luam notite. :) Anul viitor o sa le punem in practica. :) Cam asa a trecut ziua de sambata, ziua de ieri, a adus o vizita frumoasa acasa la parintii sotului meu ( nu scriu socrii, ca suna atat de urat) si la tatal meu, iar seara s-a incheiat cu o plimbare lunga si incredibil de relaxanta, normal, pe jos, cam de o ora jumate. Si pe cand am revenit acasa, liftul era tot stricat, asa ca mai facut putin miscare si pe scari. Intre timp am inceput sa numar zilele ramase pana la concertul Roxette. Nu puteam sa lipsesc la un astfel de eveniment, mai ales ca de trupa Roxette ma leaga atat de multe lucruri frumoase ale copilariei, lucruri pe care le si acum pastrate, atat in suflet, cat si undeva din dulapul de acasa. Roxette este trupa mea de suflet si asa ca ne-am luat din timp bilete la concert, ca sa ne asiguram ca vom fi prezenti si noi pe Cluj Arena. Nici nu se putea altfel :)

De tine depinde totul!

Ce lasi in urma e practic ceea ce conteaza. Ce lasi in urma cand iti schimbi jobul, ce lasi in urma, cand poate iesi dintr-o relatie, ce lasi in urma cand intalnesti pe cineva pe troleu, ce lasi in urma cand faci anumite lucruri normale, zilnice. Toate aceste lucruri reflecta practic personalitatea si caracterul tau.Fiecare actiune a ta zilnica, spune ceva despre tine, din relatia cu cei din jur, chiar din relatia cu tine. Esti in stare sa faci totul pentru tine, indiferent de pret, sau indiferent care sunt notele pe care le vei primi, din partea oamenilor? Esti in stare sa-ti asumi acest risc? Pai depinde..de ce? De multi factori, dar in primul rand depinde de tine.Esti asa cum ai crescut, cum te-ai format, cum ai reusit sa "furi"de la cei din jur, cum ai reusit sa gestionezi practic tot ce ajungea la tine, gesturi, cuvinte, trairi, emotii, E drept ca si pentru acest aspect ai nevoie de un filtru, sa iei doar ce ai nevoie..nu tot timpul se intampla acest lucru evident, de foarte multe ori retii si lucruri care nu prea mare importanta...poate nu au acum, poate ca au..cu sigurantaza candva te-au marca, suprins, avand in vedere ca undeva le-ai inmagazinat, si inca iti aduci aminte de ele..s-au lovit de tine, au lasat au amprenta si au plecat..poate ca te intrebi de ce le mai retii? E un raspuns pe care eu nu ti-l pot oferi, pot doar sa-ti urez un weekend stralucit si cat mai relaxant..ne auzim pe luni...ma asteapta un weekend plin si minunat..iti doresc la fel :)

Lumea in imagini

Tata e atat de simpatic de fiecare data cand vorbesc cu el la telefon. In fiecare zi, macar la finalul zilei, are replica :"uite asa poti sa-ti incepi postarea pe blog". Chiar spunea ca si-ar face si el un blog. I-am zis ca nu e necesar, poate sa posteze pe al meu. Chiar ma gandeam ca ar fi interesant, ma intrebam cum ar arata blogul meu, daca in fiecare zi ar posta altcineva si nu eu. Am sa incerc acest experiment. In plus ii va ajuta sa-si spuna off-urile, asa cum poate nu au reusit sa faca acest lucru. Te eliberezi atunci cand scrii. Cel putin mie asa mi se intampla, mai usoara, mai libera. Sa dai drumul la ganduri, folosindu-te de cuvinte, sau chiar imagini. Ma gandeam ca ar fi interesant, ca urmatoarea mea postare sa se constituie doar din imagini, iar tu cel care citesti postarea mea, sa scrii despre mine, folosind imaginile. Poate ca nu ar fi deloc greu, sa te joci in cuvinte. E un exercitiu pe care eu l-as practica. Sau ar putea fi altfel, sa postezi tu imagini, care sa ma ilustreze pe mine,asa cum ma vezi tu. De altfel, o imagine cu o persoana, poate spune atat de multe lucruri, incat de foarte multe ori, ai putea scrie un roman, despre aspect, trairi, emotii. O lume in culori, fara vorbe, cu umbre, si expresii. Adevarul e ca cel mai simplu lucru, sa-ti dai seama de trairile cuiva, de starea emotionala.Incep eu exercitiul de azi cu o imagine. Cuvintele sunt la tine.

O seara relaxanta

Ieri seara am iesit la plimbare cu o prietena de-a mea..nu am ales pentru relaxare nici shoppingul, nici mallul, ci lacurile din Gheorgheni. Ne-am asezat chiar langa niste pescari, care se relaxau si ei. Erau asa de mandri cand prindeau cate un peste cat unghia, il scoteau, se uitau la noi, ca si cum :"eh..vedeti ce buni sunt". E asa de placut sa privesti copacii din jur, sa admiri apa, sa te gandesti pur si simplu la ..nimic..pur si simplu sa te reincarci cu energia pozitiva. E frumos sa te relaxezi cu lucruri simple, sa te lasi furat pur si simplu de frumusetea simpla si naturala. De aceea imi place atat de mult sa pescuiesc, pentru ca pur si simplu, ma uit la pluta, nu ma gandesc la nimic, pur si simplu imi golesc mintea.E cel mai placut mod de relaxare: sa stai pur si simplu la aer, sa auzi doar zgomotul pasarilor, a insectelor si sa te bucuri pur si simplu, ca poti sa auzi, sa vezi si sa fii acolo. E deja marti, imediat vine si weekendul..un weekend in care micutza Irina va fi vedeta, urmeaza botezul ei si evident ca am ales sa fiu alaturi de Adi si de sotia sa, la un eveniment atat de frumos.Cine stie, poate anul viitor, ma asteapta si pe mine acelasi moment. Pana atunci invatz de la altii :)

Ce e fericirea?

Fericirea...descrisa in multe feluri..poti fii fericit cand ai reusit sa-ti cumperi o masina mai puternica, cand ai reusit sa-ti iei un examen, cand ai reusit sa treci peste o noua zi la locul de munca...insa poti fi fericit cand astepti sa vina ziua de maine, indiferent cu ce, stii ca macar o parte te face sa tresari, te va determina sa simti un nod in stomac, ceva te va suprinda,nu-ti dai seama de ce, insa iti place....pur si simplu si tocmai pentru acest aspect, astepti sa vina ziua de maine..e ceva ce nu-ti poti descrie in cuvinte...e prea complex sau prea simplu sa poti spune asta...pur si simplu asa simti...de ce? Nu tine poate nici de viata profesionala, tine pur si simplu de ceva ce face ca pulsul sa creasca in intensitate in modul placut..simti ca vrei sa te trezesti si sa vina ziua de marti..de ce? nu-ti dai seama poate chiar in totalitate, dar asa simti..cam asta inseamna fericirea..ceva care sa-ti readuca la viata trairile, emotiile..nu-ti dai seama ce e exact, dar e acolo..dar o astepti, mai mult decat ziua de vineri....nu stii ce sa faci, asta inseamna ca fii fericit necontenit si fara sa te gandesti care este cauza, pur si simplu simti ca e acolo...iti pui intrebari, dar nu vrei sa stii exact raspunsul, nu poti sa-l anticipezi, pentru ca nu poti sa anticipezi exact ce e..e ceva ce te determina da te ridici din pat, de pe scaun, si sa simti un nod in stomac..motive? Nu ai..pur si simplu asa e..nici un eveniment precedent nu a anticipat asa ceva, nici tu nu te-ai gandit la asa ceva..fericirea adevarata e continua si neincentata si in plus nu o astepti..doar apare..intri in joc si stii ca nu vrei sa renuntzi la joc, tocmai pentru ca e ti-e imposibil sa afli finalul..intotdeauna ceva neprevazut si neasteptat te va face fericit...

Ce-mi place sa fiu alintata!

Nici nu-mi vine sa cred ca e deja duminica..duminica? hmmm..nu se poate..a trecut repede si acest sfarsit de saptamana, dar a trecut frumos...vineri s-a lasat cu un ciolan la cuptor pregatit de sotul meu...nu l-am mancat singuri, ci cu niste prieteni de-ai nostri..l-am mancat, nu chiar pe tot, apoi am plecat spre piata unirii, unde am mai prins vreo 15 minute din concertul parazitii..am trecut si pe o terasa si am ajuns asa tarziu in noapte acasa...cum m-am pus in pat am si luat somn instant...daca ma intrebi cum a trecut ziua de ieri, cred ca-mi trebuie ceva timp sa-mi aduc aminte...a fost frumoasa, rapida..si ziua de azi a fost in doi si linistita si frumoasa, cu plimbare, cu masa in familie...lucru pe care nu l-am facut in ultima perioada de prea multe ori..de fapt imi ajung degetele de la o mana sa numar experientele de acest gen..dar ce bine a fost! Eu sunt dependenta de atentie si de iubire...sigur nu sunt singura, dar eu recunosc si sunt ca pisicuta, care mereu vrea sa fie alintata si mangaiata...adevarul e ca de multe ori imi place sa fiu sufocata de momente de trandrete si adevarul e ca fac la fel...cel mai frumos e cand, astfel de clipe iti sunt impartasite si nu-ti pare rau ca le-ai oferit si ca nu le-ai primit inapoi cu aceeasi intensitate..fiecare dintre noi tanjim dupa astfel de momente. Eu sunt norocoasa ca am parte de asa ceva si ma bucur atat de mult, ca acum suficient de mult timp sa le apreciez si sa le impartasesc...