Bine ai venit! Aceasta este o "parcare pentru ganduri"
Nu se plateste taxa, nici de stationare, nici de oprire.

duminică, 5 noiembrie 2017

Lista e tot mai scurta...

Stii cum e? Cand le permiti nu se limiteaza. Au impresia ca totul li se cuvine. Greu sa inteleaga multi care le sunt limitele sau de ce nu i-ai pus la zid cand au meritat. Nu i-am pus, ca sa nu supar pentru cei dragi. Am ajuns la concluzia, tocmai azi, cand am avut parte de inca un episod ca sunt cel mai permisiv om din lume. Ca nu stiu sa spun lucrurilor pe nume, de dragul sa nu supar pe cineva, ca incerc sa gasesc calea de mijloc, chiar si atunci cand ea nu exista. Ca multi ma iau drept "naiva", ca multi nu inteleg de fapt ca sunt doar un om caruia nu-i place cearta, care de altfel crede prea mult in oameni. Vad lucruri care cred ca de fapt ar trebui sa existe: bunul simt. Si care de fapt nu a existat niciodata. Sunt prea sincera cu cei din jur si uneori prea putin cu mine. De ce? Pentru ca eu mereu am fost omul de legatura, omul care a impacat si nu dezbinat. Azi am avut parte de inca un episod in care unii au impresia ca ei au voie sa aiba pareri, cand de fapt nu ar avea voie nici sa deschida gura.
Sunt multi oameni care trebuiau exclusi din lista mea si nu am facut-o. Si sigur trebuia sa o fac. Dar timpul inca nu e pierdut si vorba unor doi oameni importanti din viata mea: " ce ai de pierdut? niste nimicuri, care oricum trebuia exclusi demult?"
Si asa e! Lista scurta incepe sa devina de azi tot mai scurta!


miercuri, 25 octombrie 2017

Secovent.ro profesionistii in tubulatura!

Secovent.ro profesionistii in tubulatura!

       Se zice ca niciodata sa nu faci rabat de la calitate si sa stii ca asa e! Cand mi-am cumparat incaltari mai ieftine, insa nu de un material rezistent, cam atat au si tinut sau poate mai putin decat ma asteptam Daca iti cumperi o masina de spalat sau un frigider de o marca necunoscuta, risti sa ai probleme dupa cateva utilizari. Cand iti construiesti o casa si cand folosesti materiale mai ieftine, risti sa te trezesti ca ai de facut investii mai devreme decat credeai. Nu prea merge "lasa ca e bine si asa". Am invatat acest lucru cand cineva apropiat si-a deschis o mica afacere. A investit in tubulaturi de inox, cosuri de fum din inox, stiind deja ca cele de otel ruginesc mult mai repede. Ca atare  trebuia sa faca investii mult mai repede, plus disconfortul creat: du-te cauta o echipa care sa vina sa vada unde e problema, de ce, sa incerce sa "peticeasca" pana rezolvi problema cu totul. Orice fir de ata se rupe, acolo unde este innodat.
 Ei bine, nu putea face rabat nici cand a venit vorba de cosul de fum. A optat tot pentru categoria cosuri de fum din inox. Evident din acelasi principiu: inoxul este net superior otelului: rezista la fluctuatii de temperatura mari, la tot felul de interactiuni cu mediul, cu diferite substante, solutii si e sigur rezistent si nu cedeaza. 
Cam diferenta dintre o masina premium si una care nu se inscrie in aceasta categorie. Si cand zic premium in domeniul tubulaturilor profesionale, zic sigur Secovent.ro.
     Cosurile de fum din inox sunt sigur pentru o viata, calitatea o recomanda!
Eu vad acasa, o hota cu un motor puternic si o hota comerciala, pe care o gasesti peste tot, neprofesionala, de uz casnic. Diferenta? Colosala. Pec langa faptul ca hota casnica face mai mult zgomot, consuma la fel de multa energie electrica ca si cealalta, nu reuseste sa evacueze toate mirosurile in timp ultil, asa ca daca nu ai si un geam deschis la bucatarie, o sa te trezesti ca tot ce e in jur prinde miros de mancare, mai ales cand prajesti cate ceva care scoate fum! 
Daca vrei sa gatesti orice la tine acasa, fie ca esti un impatimit al bucatariei sau joci doar la nivel micro, musai trebuie sa te axezi pe hote profesionale de bucatarie .



Secovent.ro profesionistii in tubulatura! http://secovent.ro/produse/hote-profesionale/

   

 Pe principiul, dai un ban, dar stii de ce! Diferentele sunt colosale, investitia merita oricat, mai ales ca iti creeaza confort in casa si nici nu trebuie sa deschizi toate geamurile, ca sa incerci sa elimini mirosul din casa. Crede-ma, e enervant.
Intotdeauna ai siguranta ca un produs profesional, garantat de renumele firmei care il vinde/comercializeaza, in cazul de fata, Secovent, va avea viata indelungata.
Nu merita sa investesti in materiale slab calitative, care in timp necesita reabilitari, inlocuri si care pe o durata de timp ajung sa te coste mai mult decat o singura investitie intr-un material profesional.
Cel mai important este si sa gasesti oameni care sa stie sa lucreze/monteze materiale/sisteme profesionale. Ei bine, cei de la Secovent.ro nu numai ca te ajuta cu fabricarea produselor, asa cum este tubulatura circulara, folosita in sisteme de ventilare, climatizare, exhaustare, transport pneumatic, desfumare si desprafuire, dar ai posibilitatea de a apela la ei chiar si pentru montarea acesteia.
Adica de la proiect, pana la montare. Asa ai siguranta ca nu s-a gresit nici un pas si ca totul s-a facut cu cea mai mare atentie, evident sub supravegherea celor mai buni profesionisti.
    E bine de retinut: daca vrei o lucrare profesionala,o montare si realizare de tubularatura ventilatie, Secovent.ro este cheia!

marți, 24 octombrie 2017

Clean...Celsius Clean in orice anotimp!

 Clean...Celsius Clean in orice anotimp!

   
   Imi aduc aminte de acum cativa ani, cand dupa ziua in care am spus "da" si am purtat rochia mult visata, a trebuit sa accept ideea ca anumite lucruri nu se pot curata doar acasa. Atunci a fost momentul cand am zis ca trebuie sa fiu si eu versatila si sa accept ideea ca rochia de mireasa trebuie curatata la un alt nivel, daca vreau sa o mai am,macar ca amintire. :) Asa ca am dus rochia la curatatoria de haine in Bucuresti, ca mai apoi sa-si gaseasca o alta partenera de dans, pe care sa o faca fericita si cu adevarat regina in ziua nuntii.
Intotdeauna am fost mai mult pe stilul clasic: sa gatesti acasa, sa iti cureti hainele acasa, sa cureti vasele cu buretele. Insa, am invatat de-a lungul timpului ca sunt lucruri pe care chiar nu le poti face chiar pe stilul clasic, sigur nu de unul singur si sa te astepti ca totul sa fie perfect!
 
Apoi mi-am dat seama ca nici covoarele nu se pot curata chiar asa usor acasa. Iar ideea cu "batutul" nu a fost nicioadata pe placul meu. Asa se face ca am sunat la o firma specializata, care le-a luat de acasa, le-a curatat, le-a adus acasa uscate si imaculate. Apoi mi-am dat seama ca nici pilotele nu pot fi curatate acasa, nu de alta, insa capacitatea masinii de spalat e prea mica, apoi aburii care ii raman peste tot: pereti, geamuri, mai ales in anotimpul rece.
Ce sa mai vorbim de costumele sotului meu! Musai trebuiau sa ajunga la o curatatorie de haine din Bucuresti. Stii cum e? Chiar daca ai de unde alege ,chiar si acest domeniu, trebuie sa faci cele mai bune alegeri, mai ales daca locuiesti intr-un oras mare ca Bucurestiul. Cel mai bine e sa alegi o firma care sa stie sa se comporte bland si gentil cu hainele/lucrurile tale.
Eu am tot cautat/cercetat si chiar am gasit cea mai buna curatatorie de haine in Bucuresti.


http://celsiusclean.ro/curatatorie-haine/
Clean...Celsius Clean in orice anotimp! http://celsiusclean.ro/curatatorie-haine/


Hai sa-ti spun cum am ajuns la aceasta concluzie! La Celsius Clean gasesti chiar toate serviciile de care ai nevoie: poti sa-ti duci toate obiectele din casa la spalat, la propriu, adica: costume, lenjerii de pat, rochii, manusi, caciuli, covoare, mochete si chiar haine de blana, hainele de ski. Ce mai, chiar tot dulapul!
Stim cu totii: nu te poti prezenta la evenimente fie ele, festive, casual sau doar de relaxare cu haine/accesorii in care sa nu te simti impecabil. Ca da, prima impresia conteaza intotdeauna!
Stii ceva? Trebuie sa recunosti ca intotdeauna chiar si pasiunile trebuie intretinute. Si mai ales daca iti plac caii viteza pe 2 roti. Stiu, echipamentele moto sunt foarte greu de curatat si intretinut. Nu si daca stii de Celsius Clean! Pentru ca cele mai pretentioase materiale si culori sa ramana la fel, ca atunci cand le-ai cumparat trebuie sa lasi totul pe mana celor mai bune metode, cum ar fi curatatoria chimica. Ei bine, cei de la Celsius Clean au pentru tine cea mai buna curatatorie chimica in Bucuresti!
Desi poate pare imposibil pentru un simplu consumator, chiar si hainele de piele pot fi curatate in profunzime.Da, curatate, pentru ca sa arate perfect in orice sezon. Eu trebuie sa recunosc ca am facut o pasiune pentru hainele de piele, poate si pentru ca acesta a fost trendul ultimilor ani in materie de fashion. Si cred ca nu sunt singura, mai ales daca arunci o privire in jur. Recunosc, niciodata nu am avut curajul sa curat o haina de piele, o fusta de piele sau o geanta de piele in profunzime, ci doar asa de suprafata. Nu de alta, insa nu am stiut cum sa ma comport delicat cu aceste materiale pretentioase. Ce sa mai vorbim de hainele de blana, ramase mosternire de la bunica, care sunt si azi la moda!
Ei bine, hainele delicate trebuie tratate cu respect si sigur trebuie apelat la cea mai buna curatatorie piele in Bucuresti.
Pentru ca iarna e tot mai aproape, iar sezonul nuntilor se apropie de final, cu siguranta ca d-rele, devenite intre  timp d-ne, nu trebuie sa-si indese rochiile de mirese in dulap si sa astepte primavara ca sa le scoata la curatat.  Tot in Bucuresti exista curatatorie rochii de mireasa. Tot la Celsius Clean poti sa duci la curatat pe langa rochia care te-a facut vedeta balului, adica rochia de mireasa, si rochiile domnisoarelor de onoare. 
    Cu atat de multe servicii nu te poti simti decat curat in orice anotimp, purtand orice tinuta: Celsius Clean curatatorie de haine din Bucuresti!

luni, 9 octombrie 2017

Muzica sufletului meu

De cand ma stiu, si ma stiu de multi ani deja, am trait cu muzica, prin muzica si datorita muzicii. Cand aveam cativa anisori dormeam doar pe sunetul muzicii. Am crescut, iar muzica face parte din viata mea de zi cu zi, atat de puternic incat orice fac e doar in compania muzicii. Am muzica adaptata starii mele emotionale, normal. 
Cand sunt trista, cand sunt emotionata, cand vreau sa nu ma gandesc la nimic, ci doar sa ma incarc cu energie pozitiva, ascult muzica. Fie ca muncesc, fie ca alerg, fie ca merg la cumparaturi, fie ca sunt acasa, doar muzica e cu mine.
Muzica ma ajuta sa ma eliberez cand sunt suparata, ma ajuta sa plang cand nu pot, ma ajuta sa ma deconectez, ma ajuta sa zbor cand simt ca sunt la pamant. 
Acum cativa ani mama mea a fost nevoita sa plece la munca in strainatate. Desi, aveam o varsta la care multi nu se mai ascund dupa "fusta mamii", pentru mine plecarea ei a fost devastatoare. Plangeam mai tot timpul,  nu intelegeam de ce daca o sun pe numarul din Romania nu va raspunde ea, nu ma puteam obisnui cu gandul ca daca voi vrea sa o sun sa-i spun orice, nimicuri, reusite sau sa ma sfatuiesc cu ea, acest lucru nu se va intampla. In acele momente ascultam si mai mult muzica, mereu. Ascultam artistii ei preferati si plangeam. Pentru ca da, plansul e o forma buna de eliberare. Au trecut ani in care am inteles ca ea va pleca cateva luni pe an, insa ca orice femeie, mi-am dorit ca atunci cand va veni momentul sa aduc pe lume un bebelus, mama sa fie langa mine. Perioada sarcinii a fost una delicata, pentru ca iar nu aveam cum sa o sun cand vroiam eu, pentru ca nu puteam sa stau la povesti cu ea minute in sir, povestind poate despre nimic, poate doar sa plang sau doar sa-i aud vocea.
Inainte sa nasc cu vreo 2 saptamani a plecat iar. Chiar eu am condus-o la autocar, de altfel, i-am facut o supriza, pentru ca ea a insistat sa nu merg, ca sa nu fie prea emotionant momentul pentru mine, avand in vedere starea mea. Evident ca nu am putut sa o las sa plece, fara sa o strang in brate. Mi-am pus castile in urechi si am plecat sa o intalnesc. 
A ramas suprinsa cand m-a vazut. Eu, cu burtea mea  cea mare. S-a urcat in autocar, ne-am facut cu mana printre lacrimi si a plecat. Eu am plecat la autobuz, spre casa. Mi-am pus castile in urechi, am pornit playlistul meu preferat si plangeam. Lumea se uita la mine. Incercam sa ma stapanesc, insa nu reuseam. Au trecut cateva minute, iar muzica a inceput sa-si faca efectul. Eu nu mai plangeam. Stiam ca mama pleaca, dar revine si ca eu trebuie sa ma linistesc pentru minunea din burtica mea. Evident ca cea mica imi simtea starea, statea asa cuminte de teama sa nu ma supere cu ceva, asa cred acum, asa am simtit si atunci.
Si m-am linistit. Si am continuat cu muzica si dupa ce am ajuns acasa. Muzica e cu mine de cand ma trezesc si pana dorm. Eu chiar nu am liniste, pentru ca linistea nu e facuta pentru mine. Muzica e viata mea, a facut parte din toate momentele vietii mele, mi-a inteles suferinta, mi-a alinat durerea, m-a ajutat sa-mi eliberez lacrimile, m-a ajutat sa zambesc, sa rad, sa scap de emotii, sa ma distrez si sa am putere sa merg mai departe. Muzica este cea mai buna prietena a mea, una care stie sa se adapteze nevoilor si preferintelor mele. Muzica este parte din inima mea, este si va fi!
Si ce e si mai bine, e ca muzica poate sa ruleze acum de pe o multime de dispozitive. O poti lua cu tine chiar oriunde! Eu am gasit ceva cu adevarat fascinant, care va reda cele mai fine sunete si acorduri si am de gand sa-ti arat si tie. Am gasit pe http://www.magazinultau.ro/r2730db-boxe-20-edifier-rms-136w-14w-2-14w-2-40w-2-volum-bass-treble-bluetotth-telecomanda-wireless-r2730db-include-timbru-verde-leu
Le are pe toate si e pentru toate genurile muzicale, evident. Ureche doar sa ai, sa poti auzi finetea sunetului redat. Fii atent aici: http://www.magazinultau.ro/!
E sigur locul unde muzica, pasiunea se unesc si dau frau celor mai frumoase emotii!
Uite aici minunatie!


Ce-ti poti dori mai mult? Da, stiu eu. Doar momente frumoase, cu zambete, acompaniate de minunatia de mai sus!
Acest articol a fost scris pentru competitia SuperBlog 2017!

luni, 18 septembrie 2017

E minunat sa nu te opresti!

Pfuai ce dor mi-a fost sa scriu! Acum pot, pitica e la gradinita, asa ca este loc. :) Cand sunt cu ea sunt intr-o continua miscare si nu am cum sa ma opresc si apoi sa revin la forma dinainte. Ca asa e, cand pierzi gandul, s-a dus, a zburat si nu mai revine. 
Am avut o saptamana de concediu frumoasa! Relaxanta! M-am incarcat si de energie si m-am ales si cu o raceala. :)) Ca asa e frumos sa vii din concediu: cu un cadou. :)) Bine, nu ma asteptam sa fie acesta sau nu mi-l doream, dar daca tot am venit cu ceva din tari straine trebuie sa-i daruiesc ceva la schimb: niste medicamente. Musafirii trebuie tratati. :))
Pfuai ce bine e sa fiu eu cu gandurile mele, sa nu le grabesc, sa le las sa vina, sa nu le pun pe pauza si sa respir si singura! Ca, deh, cu totii avem nevoie de cate o pauza. Mai ales mamele. :)
Suntem supereroi, dar pana si supereroii au nevoie de o vacanta. 
Ma bucur ca ma uit pe geam si vad soare, ca il simt, ca o sa-i ating razele imediat si ca sa o ma gandesc la zilele de vara duse si o sa visez la urmatoarele. Eu cu castile mele, cu muzica si cu gandurile mele cele pozitive! Cele negative nu le mai includ in meniul zilnic. Vad si aud multi oameni care au lipsuri de toate tipurile, iar eu chiar sunt cea mai norocoasa si trebuie sa ma bucur de toate cate le am si chiar am tot ce-mi doresc!
Si ca sa inchei postarea, aleg piesa care pe fiica mea o innebuneste de cateva luni bune de tot! E cel mai mare fan Imagine Dragons! Aceasta e piesa ei preferata si trebuie sa recunosc ca are gusturi foarte bune!
Sa ne citim cu bine si de bine :)




Prezent si eu la SuperBlog2017!

Toamna a venit, calendaristic vorbind si cred ca intotdeauna toamna vine la pachet cu inspiratia aceea creativa, cea care iti da aripi sa poti zbura pana pe primele pozitii in clasamentul bloggerurilor care indraznesc, evident sa fie creativi. Si anul acesta m-am decis sa ma numar si eu printre cei care spun "prezent" la strigarea catalogului competitiei SuperBlog 2017, asa ca iata-ma aici!
Hop si eu si imi propun sa ma las inspirata, sa inspir si sa las cuvintele, emotiile si trairile si vorbeasca in locul meu! :)

marți, 25 iulie 2017

Golul interior

Ieri am avut o zi de imi venea sa iau primul autobuz, sa-mi iau gandurile cu mine si sa uit d emine. Sa aleg prima destinatie si sa plec. Sa plec singura. Ieri am vrut sa fiu singura. Am avut o zi plina. Am avut de-a face cu oameni despre care nu vreau sa mai stiu nimic. Din pacate ma voi lovi de ei si zilele urmatoare. Nu-mi vine sa cred cata rautate, frustare si macinare exista in oameni. Ce comportament! Ce atitudine, cata lipsa de educatie. Cine a zis ca sa lucrezi cu oameni printre oameni e cel mai greu lucru, a avut dreptate. Eu chiar am ajuns la momentul cand vreau pauza. De la tot! Vreau pauza de la toata viata mea. Am nevoie de aer sa respir, am nevoie de singuratate, am nevoie de liniste, am nevoie sa aud vantul, sa ma bucur de soare, sa nu ma gandesc la nimic, sa nu aduc nimic, sa vad doar simplitatea din jur si sa imi inabus gandurile in ea. Am ajuns la moment cand imi vine sa urlu, sa plang,sa ma desprind de tot si sa fug. Mi-e dor de mine, de relaxarea mea, de zambetul meu, de sufletul meu de copil. Mi-e dor de mine, cea care se bucura de tot si din orice.
De foarte multe ori am obosit: sa lupt, sa ma impart in 100 de parti, sa impart energie si bucurie in toate partile. Nu mai pot. E prea mult chiar si pentru mine.
Uneori mi-e dor de Nico cand era mica, uneori ma gandesc ca timpul a trecut prea repede in favoarea anilor. Stiu, nu sunt in varsta, dar varsta parca ma copleste, tot ce e in jur. Stii cum sunt eu? Sincera, spun tot ce gandesc. Si asta nu mi-a adus zambete si bucurii. De ce? Oamenii nu sunt sinceri sunt prefacuti, nesimtiti, plini de frustari, de goluri, de resturi.
Mi-e greata de tot. Imi vine sa plang, sa urlu si am ajuns sa scriu toate chestiile aici pentru ca efectiv nu pot sa-mi deschid sufletul in fata nimanui. Ba da, pot, dar apoi urmeaza 100.000 de intrebari, apoi doar aud ca doar eu am ceva, ca de fapt lucrurile nu sunt asa. Niciodata nu am putut sa spun tot ce gandesc fara sa nu fiu trasa la raspundere, fara sa mi se puna intrebari. E de-a dreptul trist. Stiu si eu asta!
Singurul om care ma simte, imi simte trairile e pitica mea. Exact atunci cand am nevoie vine si ma ia in brate si ma pupa si-mi spune ca e "Omul meu". Asa si e! Ea e omul meu de pret, ea e ceea ce sunt eu, doar cu partile bune, doar cu bucurie si energia cu care ma stiam.



marți, 6 iunie 2017

Lumea lor si lumea mea!

Cat de diferiti sunt oamenii care sunt parinti si oamenii care nu au copii! Primii ii vor intelege intotdeauna pe cei din a doua categorie, insa cei din a doua niciodata pe cei din prima. Ba frate, cand vad oameni care au tot timpul din lume doar pentru ei si si-l petrec doar obosindu-se cu tot felul de chestii sociale, doar de dragul ca da bine, imi vine sa o iau pe aratura. Jur! Nu o sa inteleg niciodata de ce nu ai alege in weekendurile ploioase sa stai in patul tau, uitandu-te la televizorul tau, punand pauza cand vrei tu activitatilor din jur, stand doar si bucurandu-te de libertatea aceea de a fi doar tu cu ea sau tu cu el sau doar tu cu ego-ul tau! EU tanjesc dupa astfel de momente! Tanjesc sa ma bucur de 10 minute de stat in pat, uitandu-ma la televizor doar la ce vreau eu ( altceva orice in afara de desene, desene si muzica ). 
Si o sa zici ca atunci cand nu aveam si eu o pitica, o stergeam mereu de acasa. Uite ca nu! Chiar stateam si prin casa, ma bucuram si de intimitatea casei si de linistea caminului departe de nebunai cotidiana.
Ah da, inca ceva. Daca faci sport, alergi, tragi la fiare sau mai stiu cu ce te intretii, de ce trebuie sa stie toata natia? Ca asa e cool, nu? Only good vibe :)) Bai frate, jur ca rad de oamenii astia care am impresia ca alearga si isi editeaza kilometri, doar ca sa ii bage lumea in seama. Stii ce cred? Oamenii acestia sufera de lipsa de atentie!
OK, si eu alerg, dar nu ma apuc sa postez pe retelele de socializare cati km, cu ce sunt imbracata si cum imi fuge parul in vant. O fac pentru mine. Si nici macar nu stiu cati km alerg. Ca nu asta ma intereseaza. Ma intereseaza sa fac miscare, sa ma eliberez de toata energia aceea inutila, sa ma bucur de muzica din casti, de aer, priveliste. Asta e tot! Postarile altor nici nu te incurajeaza, nici nu te ajuta cu nimic. Suna doar a lauda si cam atat.
E drept toti s-au obisnuit sa-si puna toata viata pe retelele de socializare, ca daca nu esti acolo sa te vada lumea buna, degeaba esti. Si stii ceva? CU atat raman acesti oameni. CU o avida dorinta de a fi bagati in seama. Problema e ca lumea nu-i baga. Lumea isi vede de treaba lor, de viata lor, de ignorantele lor, de nebunia lor zilnica, de nemultumirile, de lacrimile, de bucurile si de toate acelea lucruri despre care nu stim.



miercuri, 24 mai 2017

Hilara lumea!

Sunt atat de multe lucruri in capul meu la aceasta ora, multe despre care as vrea sa scriu. Am avut o zi cu acrituri de oameni. Toti se dau destepti, dar sunt atat de redusi incat mi-e greu sa cred ca isi aduc aminte cat au dat ieri pe o paine. 
Cu siguranta cel mai greu e sa lucrezi cu oameni printre oameni. Nu toti oamenii, dar sunt multi care fac ca universul uman sa fie cu adevarat pus in balansul rautatilor. Exista atat de multi oameni frustrati, rautaciosi, deloc placuti, de parca planeta asta s-a transformat in planeta tembelilor.
Pe langa faptul sunt habarnisti grav la capitolul limba romana, habar n-au sa faca doua calcule, se si umfla in pene...evident prostia e proportionala cu greutatea lor corporala. Ca asa e in capitalism, de dam rotunzi, dar suntem de fapt patrati. 
In fine, greu de explicat oamenilor ca sa dai dovada de respect nu te costa nimic. Ma rog, te costa cateva secunda din viata. Ce sa zic, ca nu stiu cum unii au ajuns sa se angajeze in anumite locuri. Eu nici macar la curatenie nu i-as lua, ca sunt convinsa ca nu ar stii cate role de hartie igienica au in depozit.
Ma crucesc de parintii pe care ii intalnesc. Copii doar cu suzete, scutece pana la varste mari, junk food si sucuri acidulate, proasta educatie, lipsa de respect si aici. E de-a dreptul dezastru. Intreb si eu, de ce ai face 3 copii sau 4? Nu esti in stare sa ai grija de doi, poate nici de unul asa cum ar fi normal, dar tu vrei 4. De ce? Pentru ca poate te-ai obisnuit sa stai acasa sau? Nu stiu, nu vreau sa fiu rea, dar mi-e ireal sa inteleg motivele. 
E dificil sa fii 100% dedicat chiar si unui copil, pentru ca esti om, esti obosit, ai nevoie de aer sa respiri, ai nevoie sa poti sa te speli pe dinti singur. 
Vorbeam cu o prietena de-a mea acum ceva timp,si-mi spunea ca isi mai doreste inca un copil. La momentul respectiv, cel mic nu umbla. Acum de cateva saptamani am auzit-o spunand ca e de ajuns un copil, ca e obosita, ca nu mai poate cu cel mic.
Nu e asa de usor precum pare de pe margine....



luni, 1 mai 2017

Nu v-ati saturat de aceleasi clisee?

Merg cu pitica toata ziua afara,daca reusim si in prima parte a zilei si in a doua. Te minuenzi de ce vezi prin parcuri. Nu-ti vine sa crezi ca exista astfel de parinti, bunici sau copii. De exemplu, intr-una din zile cand era afara asa o temperatura de vreo 25 de grade celsius, in parc era un baietel de vreo 5 ani cu capul acoperit de o caciula din aceea cu urechi,cum ne dadeau parintii cand eram mici. Pe banca statea clanul de supravegher: bunica si mama in primul plan. Ambele supervizau activitatea celui mic, ca as trebuie. Evident cu comentarii si sugestii.
In aceeasi zi in statia de autobuz o fetita cam de 5-6 ani cu caciula si vesta groasa. Zici ca au innebunit salcamii. 
Ce sa mai zic de pozele cu cei mici de tot, cu caciula in casa. Vad cel putin pe zi cateva postari de genul. Ca parca noi toti traim la pol si intr-un iglu. 
Pe langs astfel de postari evident si acelea in care musai baietii adora doar masini si masinute si sunt imbracati in albastru,iar fetele musai trebuie sa se joace cu oalele. Eu chiar ma intreb, parintii chisr nu sunt satui de aceleasi clisee vechi de cand lumea? Adica pe bune? Fetele nu pot sa fie mecanici auto si barbatii hair-stilisti? Doar intreb si eu. Mandre mamele de baietii care aleg doar jucariile clasice masculine. Frustrarea personala se cam vede in postarile pe care le fac referitor la cei mici.
Chiar sunt satula de astfel de oameni,incat nu puteam sa nu scriu. Ca mi-am propus sa scriu de cateva zile, dar tot nu am prins nici un moment liber. 

joi, 20 aprilie 2017

Hristos A Inviat!

A trecut ceva timp de cand nu am mai postat  si de cand nu am mai scris despre pitica mea. :) Intre timp au trecut si sarbatorile Pascale, care au fost o noua oportunitate de a reintregi familia. Pe langa aceasta bucurie, eu si Nico am vopsit si decorat oua, am facut pentru prima data Pasca, evident impreuna si am fost si anul acesta in Vinerea Mare la biserica. A fost atat de impresionat pentru cea mica, incat ne-am trezit ca era ora 21 si noi eram tot la biserica. 2 ore a avut rabdare, s-a bucurat de fiecare moment al slujbei, cel mai mult a impresionat-o momentul cu batutul toacai. Si inconjuratul bisericii cu lumanarile aprinse a fost un alt prilej de bucurie. Macar anul acesta nu l-a mai aplaudat pe preot pentru cantare. :))
A fost ciudat sa vad cum parintii isi obligau ca cei mici sa citeasca de pe smartphone, ca nah, sa ne dam rotunzi, cantarile. Pe langa asta, erau parinti cu copii mici-mici care evident ca nu aveau rabdare si nu intelegeau sensul lor in acel loc. II chinuiau pe bietii copii, pe bune. Nu mi se pare ca se numeste credinta sa-ti tii copilul cu forta ore in sir intr-un loc, chiar si biserica numindu-se. Adica sa te dai credincios, doar ca asa se poarta, mi se pare ca e deja de prost gust. Erau si copii care se jucam in fata bisericii, alergau, se catarau, cadeau. Parintii considerau ca e normal sa se "caleasca" in acest mod. Eu nu vedeam sensul. Nu eram singura care dezaproba comportamentul.
Vad atatea clisee de genul in jurul meu, incat chiar ca o iau razna. 
Apropo de pitica mea, e atat de fixista! Adica pantalonul trebuie sa fie aranjat perfect, la fel si hainele, parul trebuie sa stea intr-un anume fel. Uneori imi vinea sa o las sa-si termine numarul si sa revin cand e gata. Plange de fiecare data cand nu-i ies lucrurile perfect si asta ma cam scoate din minti. E enervant, pentru ca iti vine sa o iei pe carari, sa o inchizi in casa, sa o lasi sa se calmeze si sa revii dupa ce ai tras si tu o gura de aer. Ce sa faci, crescutul copiilor nu e asa de simplu asa cum cred unii, care dupa cateva luni cu primul copil deja la viseaza la al 2-lea. Se conving ca lucrurile nu sunt chiar asa de simple. Finalizez postarea mea de azi cu ceva frumos de tot.
Nico aseara la culcare, printre cantece, povesti si foieli se intoarce spre mine si ma intreaba:
"Mami, ma iubesti?" E prima data cand imi pune o astfel de intrebare. M-a emotionat pana la lacrimi.

marți, 14 martie 2017

Tu esti gata pentru noua provocare colorata?

Cu ceva sigur nu e de joaca: cu mancarea pe care o consumi! Stii, fiecare produs are un interval de temperatura la care trebuie pastrat. Si stiu, e greu sa tii evidenta la toate, mai ales cand in frigiderul tau sigur nu bate vantul. Pe langa cele care au mentionate temperatura, mai trebuie sa avem grija si de conditiile in care pastram fructele/legumele. Sa fiu sincera, pentru mine, cea care are nevoie mereu de biletele, de remindere pe telefoane, ideea celor de la Caroli se potriveste ca o minune!
Despre ce este vorba? E simplu!

#mâncarecunotificare

Cred ca cei de la Caroli stiu ca exista foarte multi oameni ca mine, care au nevoie ca cineva sa vina in ajutor, chiar si cand vine vorba de pastrarea corecta a alimentelor.
Ei bine, mie mi se pare foarte tare ideea aceasta! Salamurile Semenic Extra de la Caroli au de acum o eticheta inovatoare, una foarte tare, cu cadran termosensibil, care poarta denumirea de " Carolimetrul Termic". Ce inseamna acest lucru? Pai eticheta isi schimba culoarea în funcție de temperatura produsului: este  verde atunci cand temperatura este de sub 8°C și devenind galbena cand temperatura depaseste 8°C.
E bine sa-ti reamintesc ca intervalul de temperatura in care trebuie mentinute alimentele este de 2-8 grade Celsius.
Stii ce e foarte tare? Ca poti sa-ti tii sub control frigiderul. Sa verifici daca functioneaza in pararmetrii optimi. Stiu, are si el termometrul sau, dar ce bine e ca si acesta sa fie verificat?
E perfect daca vrei sa te mentii sanatos! #mâncarecunotificare
Cu siguranta ca nu esti singurul consumator din casa. Chiar si daca locuiesti singur, tot mai primesti vizite si tot mai trebuie sa suprinzi stomacul celor care-ti trec pragul, evident cu ceva delicios. Eu zic ca cei de la Caroli au facut o treaba de minune! 
Si daca nu te-ai prins, cei de la Caroli daruiesc multa carne in produsele sale, ca tu sa stii ce mananci.
Tu esti gata pentru noua provocare colorata? Afli mai multe detalii pe http://www.caroli.ro/ro/carolimetru-termic/#.WL_gEDvyhPY
 

vineri, 3 martie 2017

"Supita" si "pistol cu apa"...la gradinita!

De regula, de 2 ori pe saptamana o duc eu la gradinita pe Nico. Saptamana aceasta s-a intamplat sa o duc de 4 ori! Si cate intamplari am mai strans. Pe langa faptul ca parintii colegilor de grupa cu Nico par de varsta parintilor mei, mai sunt si incredibili de...cretini, retardati.
Urasc ca cineva sa foloseasca mereu diminutive pentru cei mici. Si ce daca sunt pui de om? De ce sa nu vorbeasca corect inca de la inceput? Ca sa ma apuc eu de corectat apoi?
In grupa lui Nico cei mai multi parinti au peste 2 copii. Sunt si cu 5! Si nu ma luati cu ideea ca "unde sunt mai multi e mai bine!" E mai bine pe naiba!Vad mame cu 2 copii distruse de oboseala, complet schimbate, afisand zambete doar pentru retelele sociale. Chiar credeti ca eu nu m-am gandit la 2 copii? Sa o luam logic! Pe al doilea il aduci pe lume in jurul varstei de 1 ani si jumatate/2 ani al primului copil. Pe cand ajungi sa dormi, iar te trezesti. Si o faci din nou des. Da, e minunat sa simti iar miros de bebelus. Dar doar atat inseamna? Nu cred. Cat e de greu? Hai fiti cinstite si cinstiti! Lasa-ti aburelile ca nu sunteti la cursuri de parenting si nici la intalnirea de 10 de ani de la liceu sau in grupul de "asa-zise" prietene! Sunteti obosite si obositi si visati doar perne si pat moale, si liniste. Fiti o data cinstite cu voi!
Sunt mama, am alaptat 2 ani si stiu mai bine ca voi, astea care mai puneti si sotul sa se trezeasca in locul vostru sa hraneasca copilul cu sticla de lapte. Deci, give me a break!
Bun, revenind la evenimentul de azi-dimineata! Un tata, dupa mers, am dedus clar ca are multe probleme: de greutate, locomotorii si sigur cerebrale. Si stii ceva? Sigur nu m-am inselat!
Cand l-am auzit ca-i explica fiicei putin mai mare de 4 ani, ca a pus sotia haine de schimb ( nici nu stia exact ce!) pentru ca cel mai mic, baiatul, se va murdari cu "supita" si apoi a inceput cu explicatii de tot rasul, demn de Iumor: se vor uda aici la gradinita cu pistoale de apa, ca si cu pistoale de apa" si radea singur, m-a apuc groaza! Imi venea sa chem protectia parintilor, sa-l duca pe "tetea asta" la balamuc. Cum Doamne Fereste l-a angajat cineva pe acest domn, care habar nu are ce face fiul sau sau ce facea fiica sa ( care e mai mare ) , la gradinita? Cine i-a facut testul psihologic? Sigur a fost "de-al cuiva"!
Si nu e singurul exemplu! Ca de tatal acela care si-a sunat sotia si a intrebat-o:
" Auzi, draga, dar tu sigur l-ai adus azi la gradinita?"
...sigur v-am mai povestit! Si tare m-as bucura sa nu va mai povestesc de parinti care au copii in grupa cu fiica mea, care sunt ca cei de mai sus. Si inca nu i-am intalnit pe toti....

duminică, 19 februarie 2017

Cred in valorile mele!

In ultimele multe luni am intalnit o multime de tipologii de oameni. Cei mai multi frustati, suparati pe viata, pe ei, pe tot ce e in jur, plini de ura, de rautate maxima, de lipsa de respect, de gretosi, murdari sufleteste. Atat de murdari, incat si cei care cauta in gunoi sunt mai curati decat ei. 
Mereu imi tot zic ca astfel de oameni nu merita nici minimul de respect si totusi i-l ofer. De ce? Poate pentru ca asa am fost crescuta. As zice ca prost crescuta, pentru ca fara indoiala oamenii acestia nu merita sa fie tratati ca niste oameni. Mi-e greata, sila de ei si in acelasi mila, ca traiesc o viata care fara valori. Singurele lor valori sunt parfumul cu care se dau pe haine, hainele care le imbraca si banii cheltuiti prin magazine si prin saloanele de infrumusetare. Toate sunt trecatoare si fara valoare. Doar materiale. Ca daca nu ar avea bani, ar fi non-valori chiar si materiale. Mie astfel de persoane imi trezesc doar greata. O greata ce nu trece cu kilograme de lamaie. 
Oameni care nu stiu sa se exprime, care nu stiu sa se adreseze, care nu trezesc nici un fel de respect pentru cei ca mine. Si stii ce am constatat? Ca sunt asa de multi, incat daca maine am scapa de ei, am fi cativa. Nu stiu cum se pot inmulti atat de repede si cum sunt asa de multi. Ei ca ei, dar si copiii lor sunt idem. De fapt, cum ar putea fi, ca doar exemplele sunt chiar langa ei. E trist, e trist ca sunt de-o varsta ca mine, care au aceleasi concepte de viata extrem de superficiale.
Stii ce e interesant? Oameni de genul se cred exemple, chiar se dau singur exemplu in raport cu ceilalti. Multi doar atat au de zis despre ei si viata lor, ce arata pe retelele de socializare sau cu ce se afiseaza. Cam atat. Pentru mine e fara doar si poate motivul perfect sa-i evit. Urasc oamenii ca ei, incerc sa-i evit, dar tot dupa mine se tin sau doar de ei dau peste tot.
Decat sa traiesc dupa valorile lor, mai bine ma mut in varf de munte si traiesc singura.


duminică, 12 februarie 2017

De la Frozen la filmul cu batranu'....

De vreo 2 luni si un pic am descoperit si noi hbogo-ul. Si Doamne ce bine e cu el! Nu mai trebuie sa caut pe smart tv-ul, pe youtube-ul cele mai bune filmari, sa ma bat de tot felul de fake-uri. Asa se face ca deja Nico are o lista intreaga de desene si de filme pe care le adora. Primul a fost: Frozen! Si ne-am uitat la Frozen de am invatat pe dinafara toate replicile. Ba in engleza, ba in romana. Am trecut la urmatoarea etapa: Rapunzel.  Si ne-am uitat la Rapunzel si la Gheroghe Bagheloghe, de stim mai bine ca regizorul ce urmeaza. A urmat apoi "Brave". Pentru Nico a fost filmul cu Merida. Si mama ce ne-a placut la toti. Si mie mult de tot, ei si mai mult. 
Apoi am descoperit Hotel Transilvania 2. Ca sa-mi spuna Nico ce desen isi doreste sa vizioneze imi spunea: "Mami, vreau desenele acelea cu 'blea, blea". :)) E din desenul animat. CIne nu l-a vazut nu stie. Eu am stiut ce vrea. 
Bun, apoi am descoperit Micul Print. Nici nu a clipit 2 ore si ceva cat a fost filmul de animatie. Minunat! Nici eu nu l-am vazut. Micul Print e tot Micul Print si pentru Nico. Apoi am descoperit " A Christmas Carol", care pentru Nico e filmul de animatie cu "batranu". 
-Mami, ne uitam la filmul cu batranul?  :))
Acolo eu trebuie sa citesc, ca filmul nu e in romana, e cu subtitrare in romana. Si asa a fost prima data cand i-am citit la Nico in timp ce ne uitam la film. 
Dupa filmul cu batranul am descoperit filmul cu Quipachi, adica Rodencia si dintele. Prima data cand mi-a zis am stat cateva secunde sa ma gandeste. Apoi m-am prins repede despre ce este vorba.
Are deja o lista lunga de preferinta.  Sunt multe filme de animatie, de desene animate care nu au prins-o deloc.  Am incercat 101 Dalmatieni, Pinochio, insa nu au fost castigatoare. Adevarul e ca nici pe mine nu ma mai prind acum dupa ce am vazut minunatii de animatie ca cele enumerate mai sus.
E fascinant sa vezi cum  copiii dau titluri proprii filmelor.
Eu sigur nu reuseam sa gasesc titluri asa de frumoase. Cel mai mult imi place cum zice : "mami, hai sa ne uitam la filmul cu batranu' ".
Apropo, la multi ani iubirea lui mama! Azi ai mai pus inca o luna la cele 41 de luni! Sa fii la fel de vesela si deschisa! Te iubesc mult <3 p="">

luni, 6 februarie 2017

Photobooth Brasov - amintirea ta haioasa!

Desigur, nunta este unul dintre cele mai frumoase evenimente din viata unui cuplu. Zic unul, pentru ca e doar startul unei vietii frumoase in doi. Daca nu stii cum e, iti spun eu! 
O multime de detalii de care sa nu uiti, e bine daca ai prieteni si familie mare, ca te vor ajuta si ei cu organizarea, evident daca nu ti-ai ales firma care sa se ocupe cu toata organizarea. Ca vorba aceea, daca uiti ceva, macar sa dai vina pe tine. Trecand peste acest detaliu, probabil important pentru unii, nunta e o aventura, sau mai bine zis, pregatirea ei. Liste peste liste, alarme la telefon peste alarme si o gramada de emotii. Ca fara ele ar fi pacat sa se termine un eveniment atat de frumos. 
Si te intrebi:" oare sigur nu am uitat nimic?" 
Important e sa nu te uiti pe tine ascunsa prin vreun colt de emotii, ca in rest, distractia poate incepe. Ca deh, despre acest lucru e vorba pana la urma la o nunta: o ea si un el!
Stii, se mai intampla sa si uiti detalii peste ani si ani, dar ( ca sa ma inspir putin dintr-o trupa de rap autohtona) " pozele vor vorbi". Pai da, ca doar ele tin minte detalii pe care poate tu le-ai pus in casete de amintiri, una care doar le inglobeaza pe toate.  
Acum se poate sa iei cu tine amintirile de la eveniment chiar la secunda! Hai ca nu glumesc. Stii cabinele acelea foto de prin filme care ni se pareau desprinse din Star Trek? Ei bine, ele sunt la un telefon distanta, un click distanta. Cum vrei. Important e sa ai tehnlogia la indemana ca sa le gasesti. Ca sa nu-ti mai bati capul cautandu-i pe cei mai bun iti spun de Photobooth Brasov. 
Da, da e o cabina foto mobila pe care o poti avea la evenimentul tau. Ca zic eu, ar fi pacat sa nu va distrati in gasca, sa faceti tot felul de fete, sa va purtati tot felul de masti, de ochelari haiosi:" Say cheese and have some fun!"

Sursa: http://photobooth-corner.ro/

Ca doar amintirile raman in urma unui eveniment frumos, cum e nunta. Cu siguranta ca fiecare invitat la nunta s-a visat macar o data un personaj din desenele animate. Cum nunta e locul unde distractia e permisa, coltisorul de distractie care poarta numele de "cabina foto" , va aduce cu siguranta cele mai frumoase zambete. Nici macar cel mai bun film de comedie nu va reusi sa faca acest lucru. Eu zic sa notezi de pe acum ce trebuie sa tii minte: " Photobooth Brasov", " cabina foto".
Eu ti-am dat exemplu cu nunta, dar cabina foto mobila o poti inchiria, fie ca organizezi o petrecere de aniversare, poate pentru sotul/sotia ta sau pur si simplu poate ai tu chef de distractie cu prietenii in weekend si vrei ca cineva care se pricepe la distractie sa te ajute. 
Si sa-ti mai vand  un pont: nu trebuie sa fii un maestru in domeniu: exista om care stie partea tehnica si te ajuta pe toata perioada desfasurarii evenimentului! Stiu, te gandeai ca poate mai trebuie sa platesti si ceva cursuri in domeniu... 
Sursa:http://photobooth-corner.ro/

Ai retinut? Photbooth Brasov, e timpul pentru "Say cheese and have some fun!"
Echipa Photobooth Corner te asteapta pe http://photobooth-corner.ro/


Sursa:http://photobooth-corner.ro/

marți, 24 ianuarie 2017

Mami, vine Armin si Martin la noi!

Inca nu am recuperat nesomnul, mai ales ca de aproape un an ma trezesc tot la ore mici. :) Deja e aproape finele lui ianuarie si Nico a mea are atatea bucurii pentru mine. Ieri ii spuneam ca vine Armin si Marti  Garrix la Cluj. Sunt cei mai indragiti artisti muzicali ai mei. Dupa ce i-am dat vestea, mi-a luat telefonul si a inceput sa-i sune pe cei din lista mea de favorite sa le spuna ca vine Armin si Martin la ea. Era cel mai fericit om de pe planeta! Asa ca mine cand am aflat ca anul acesta voi canta si urla alaturi de Armin si Martin. Anul acesta o iau pe Nico daca trebuie, dar nu ratez Untoldul! Am deja biletele in buzunar, de anul trecut le-am cumparat. La prima strigare am fost acolo! Sigur as face un copil extrem de fericit sa se vada in aceeasi locatie cu Armin si Martin. Ii iubeste la propriu <3 p="">
Pe principiul: asa mama, asa fiica. Ca nu se putea altfel. :) 
"Puisorul mea", asa ma alinta pitica mea. "Esti iubirea mea", "mi-a fost mi-e dor de tine" asa ma trezeste chiar si noaptea cand are febra. E fara indoiala cel mai minunat copil! Si pentru ca am facut ce am simtit cu ea, am facut asa cum mi-am dorit totul: de la nastere pana acum, nu am de ce sa-mi doresc sa mai extrag inca un bilet castigator! Nu e necesar! Ea e exact cum mi-am dorit si ce mi-am dorit. Acest subiect nu-l mai dezbat, e subiect inchis. Cine vrea sa se apuce de treaba, sa o faca. Noi, adica eu cu Nico avem noi activitati, adoram sa ne uitam la multe filme de animatie, pictam, dansam, ne distram si evident ca-i asteptam pe Armin si pe Martin la Cluj! Intre timp ne bucuram de acest single nou! E pe repeat de la primele ore de lansare <3 p="">

duminică, 1 ianuarie 2017

Si cum e mai bine?

Sunt mama, asa ca imi doresc mai multa rabdare in relatia cu pitica mea, imi doresc sa am energie cel putin pe jumatate cat are ea, imi doresc sa incerc sa-i satisfac dorintele macar la jumatate din capacitatea ei. Uneori se intampla sa pun capul pe perna, sa ma uit la ea cum doarme si sa plang. Sa plang ca un copil. Sa oo admir, sa-mi reprosez ca i-am gresit poate azi, sa-mi reprosez ca poate rabdarea mea nu a fost la cote maxime.
Recunosc, imi doresc zile in care sa stau in pat, doar sa stau, fara sa fiu bolnava. Sa butonez televizorul/telefonul si sa uit ca am altceva de facut. Mi-e dor de momentele cand faceam ce vroiam, pur si simplu fara alte explicatii, cand leneveam in pat cat vroiam, sau pana imi era sete. Iubesc in acelasi timp momentele cu cea mica. Le iubesc in aceeasi masura in care simt oboseala acumulata. Simt ca uneori as vrea sa fug de tot. Sa fiu doar ea. Sa ma bucur de nimic si de totul. 
Daca esti mama sigur ma intelegi. Mama, zic. Nu mama de ocazie. Mama, zi de zi, oricand, indiferent cate ore ai dormit, ca esti bolnava, ca nu ai chef de nimic.Ca trebuie sa faci puzzle, ca asa trebuie , ca trebuie sa inventezi personaje, ca trebuie sa dansezi, ca trebuie sa pictezi, ca trebuie si ca iar trebuie...stii ce zic? Oboseala intervina. In acelasi timp vrei sa doarma si sa te bucuri de o baie fierbinte, de un film si totusi zici ca ai dormi si tu, zici ca a dormit prea putin, ca noah, un film tine mai mult de o ora. Te bucuri de orice serial de nimic, de oricare 5 minute singura sau ti le doresti. Si cate si mai cate.
Si pe cand te gandesti la aceste lucruri, te trezesti ca le ai si ti-e dor de alaptat, de trezit noaptea, de momentele cand nici nu puteai respira. Si cum e mai bine?