Bine ai venit! Aceasta este o "parcare pentru ganduri"
Nu se plateste taxa, nici de stationare, nici de oprire.

luni, 21 decembrie 2015

Primul zambet, primii pasi, primul Craciun in 3!

Sunt momente in viata cand as vrea sa pastrez in suflet fiecare detaliu. Sa tin minte exact tonalitatea primelor gangureli ale fiicei mele. Peste acele gangureli au venit primele cuvinte rostite si cel care mi-au determinat lacrimile sa o ia la gale pe obraji :" prima data cand a spus cuvantul "mama" si cand a si avut adresa, nefiind doar un cuvant rostit pentru ca l-a auzit de prea multe ori in jurul ei. Primul zambet al copilului tau, primele clipe cu el sunt momente pe care nu le uiti niciodata,dar sunt cu atat de minunate momentele cand le si poti vedea, auzi.Parca le retraiesti inca o data, cu aceeasi incarcatura emotionala. Iti aduci aminte ca a facut cativa pasi in jurul anumitei varste, insa nu-ti aduci aminte exact cu care picior a pasit, erai atat de entuziasmata inca nici nu a mai contat ce ora era, daca a pasit cu piciorul drept sau cel stang. Acum te contrazici tu cu amintirile tale ca a fost piciorul drept. Sau sa fi fost cel stang? E mai simplu cand imi deschid laptopul, cand iau folderul unde am surprins acele momente pozand sau filmand. Asa se face ca uneori stau cu sotul meu si ne uitam la filmulete si de fiecare data ne auzim spunand :" iti mai aduci aminte cand..."
E asa de frumos sa urmaresti evolutia copilului punand fotografiile facute zilnic, una langa alta.  Acum dupa ce te uiti la ele, observi ce schimbari majore s-au petrecut de la o zi la alta. Ii suprinzi chiar cele mai mici miscari ale fetei. 
Vine Craciunul si o vad cum se bucura acum de prezenta brazilor impodobiti, de Mosul Craciun real sau animat de diferite personaje prin mall-uri, magazine si-mi aduc aminte de primul Craciun. Imi aduc aminte detaliile uitandu-ma la poze, la video-uri. Asa vad cum se mira cand vedea beculetele acelea multe asezate pe brad. Ii vedeam fata intrebatoare si suprinzatoare. Vad cat de mult a crescut si cum fiecare varsta are bucuria ei. Cu siguranta ca era prea mica sa inteleaga ce se intampla cu adevarat in jurul ei. Mai mult noi, ca parinti ne bucuram de acele momente cu puiul nostru de om. Si chiar daca era mica, avea doar 6 luni, a fost extrem de minunat.  Si pentru ca nu mi-am adus aminte chiar toate detaliile, acum ca am rasfoit albumul amintirilor primului Craciun petrecut in 3 pot sa reproduc fiecare detaliu, ca si cum s-ar fi intamplat chiar ieri.

Am scris acest articol la provocarea Joker Event Club, agenție de servicii filmare, fotografie, sonorizare și lumini, pentru evenimentul tău.

luni, 14 decembrie 2015

As vrea sa fug de mine...cu mine...

Stii sentimentul acela cand iti vine sa fugi de tine, asa cum esti acum? Daca nu l-ai incercat pana acum, sper sa nu fi nevoit sa-l simti. Eu am momente in care vreau sa fug de mine, cu mine, doar eu, departe. Parca uneori simt ca trebuie sa multumesc atat de multa lume incat ma simt extrem de epuizata. E ca si cum nu pot sa nu raspund la telefon daca nu vreau, e ca si cum trebuie sa rostesc cuvintele corect, ca sa nu se supere mama ca nu am zis pe tonul pe care si-l dorea. Prea multe voci, prea multe presiuni, prea mult "doar eu" peste tot. Si tot eu trebuie sa fie cea care aduce zambetul, bunadispozitia, care iarta, uita, care primeste cu bratele deschise totul, indiferent despre ce e vorba si cand. 
De cand ma stiu tot asa am fost. Acum parca mi-am consumat resursele. Acum cu atat mai mult cu cat e si Nicoleta in viata mea. Are momente cand imi pun rabdarea la incercare, nu pentru ca vrea, ci pentru ca asa e viata de copil: distractiva. Eu insa nu consider ca e distractiv ce face ea tot timpul. 
De cand s-a nascut doar eu m-am trezit sa o schimb, sa o linistesc. De hranit tot eu, ca cine, doar eu eram responsabila cu producerea laptelui matern. Cateodata mi-as fi dorit sa mai dorit inca 5 minute. Cateodata si acum imi doresc sa mai dorm inca 5 minute, sa ma intind pentru 5 minute, sa nu fac nimic pentru 5 minute. Pot sa fac acest lucru cand sunt cu ea si ea doarme, in rest sunt mereu in miscare.
Si nu e placut deloc. Uneori si eu o iau razna, ca doar sunt om, pana la urma. Si parca atunci imi vine sa las totul si sa plec departe de tot ce am. Si stii care e culmea? Nimeni nu ma intelege. Toti spun ca doar si eu au avut copii, altii ca ma inteleg, dar ca totusi tabieturile lor sunt mai importante si uite asa  trebuie sa recurg la metode proprii prin care sa ma sustin emotional. 
Devine tot mai dificil, mai ales cand tot eu trebuie sa zambesc, sa uit ca nevoile mele nu sunt prioritare niciodata. Sunt momente cand ma intreb daca cineva m-a inchis intr-o bula si ma testeaza. cateodata cred ca ma voi trezi  a doua zi si totul va fi diferit. A doua zi nu se schimba decat ziua, ora mea de trezire e la fel. Eu uneori am o bucurie interioara pe care pur si simplu o traiesc singura. Nu de alta, insa in acel moment toti le au pe ale lor si parca sunt gata sa-mi calce pe traire, asa ca prefer sa le am doar pentru mine, ca sa nu le pierd.
Uneori simt ca am nevoie de spatiu. Insa nu acel spatiu inteles gresit, de genul: "sa-mi las fata la parinti" si sa plec departe cu sotul meu. AM nevoie de spatiu prin care eu sa fiu completata, eventual uneori sa nu fiu nevoita sa spun de 15000 de ori acelasi lucru, sa mi se spuna ca s-a inteles, insa in urmatoarea secunda sa aflu ca am vorbit chiar degeaba sau ca nu m-am auzit decat eu, de parca am vorbit pentru mine.
Uneori am impresia ca am facut acest copil doar pentru mine sau ca e doar datoria mea sa am grija de el in fiecare minut, indiferent ca sunt intr-o incapere cu alti 8 oameni care pot sa arunce o privire asupra Nicoletei. Mi-am asumat normal responsabilitatea, dar uneori nu as vrea sa ma simt tot singura chiar si cu alti oameni langa mine, de parca ar fi niste statuete. Exact acesta e "feelingul". Si crede-ma ca nu e deloc placut. Multe am strans si cred ca nu ma voi opri aici, insa incerc sa-mi gasesc calmul, sensul.
Stii ce am constatat? Atunci cand sunt cu Nico, doar noi doua, unde am fi si cu altii in alte situatii lucrurile merg brici. Ea e linistita, eu calma. Cand deja suntem mai multi incepe agitatia. Si acum intreb: e ceva iesit din comun ca Nico vrea sa fie mereu cu mine? Ca atunci cand vrea sa doarma ma cauta? Pai cine a schimbat-o, culcat-o, plimbat-o toata ziua? Si atunci de ce sa mira cei din jur de aceasta dependenta? Sa fim realisti. Eu nu-mi fac probleme. Imi fac probleme pentru cei din jur care insista ca e prea mare depedenta.
 

joi, 10 decembrie 2015

Fara zgomot, just music!

Eu sunt genul de persoana, care atunci cand paraseste usa casei, nu uita niciodata sa se conecteze la muzica.  Am incercat intr-o zi un exercitiu: sa stau doar cu castile in urechi, fara sa pornesc muzica. Nu ca m-am amuzat de discutiile celor de pe mijloacele din transport in comun, dar m-am speriat cand mi-am dat seama cat zgomot e in jurul meu. Bine, auzeam si eu zgomotele, la nivel insa mai redus. Cand mi-am dat seama cati decibeli se propaga de fapt in jurul meu, m-am speriat. M-am simtit ca un copil care aude pentru prima data: "extrem de speriat". Ma uitam in jurul meu cu teama. Ce sa mai zic ca dupa vreo 40 de minute prin trafic, am ajuns la job deja epuizata. De atunci, mi-am zis ca nu voi mai lasa muzica pe "mute" in casti. E drept ca mai aud zgomote exterioare, pentru ca muzica din urechile mele nu reuseste sa acopere cu totul zgomotul de fond, insa totusi e ceva mai bine.
Da, stiu, exista casti care chiar ca ar reduce de tot acel zgomot. Am cautat si am dat rapid peste ele. Acestea sunt!

http://www.bose-romania.ro/casti-cu-anularea-zgomotului/quiet-comfort-25-compatibil-apple
Le-am gasit pe http://www.bose-romania.ro/ ! Sunt exact ceea ce am nevoie pentru ca sa uit complet de zgomotul din jurul meu, sa ma relaxez si sa ma bucur de playlistul meu muzical. Mai ales ca imi si place sa citesc cate o carte in timp ce stau confortabil pe scaunul din mijlocul de transport in comun. As auzi doar muzica ce ruleaza pe ipodul meu, nu si zgomotele de fond, discutiile din jurul meu, la decibeli inalti. Chiar nu am crezut ca zgomotul te poate obosi atat de tare. Stii cum se zice? Pana nu auzi, nu crezi. Crede-ma pe cuvant: parca cineva te-ar pune sa stai jumatate de noapte cu ochii deschisi, cam asta e senzatia. Te simti atat de obosit! In plus, de ce sa te incarci cu problemele celor din jur? Le ai tu pe ale tale, si ai nevoie doar de muzica preferata ca sa le gasesti solutii. Ai nevoie sa stai tu, cu gandurile si muzica ta sa gasiti cele mai bune solutii.
Eu recunosc, nu as putea sta nici macar o zi fara muzica. Pe mine muzica ma relaxeaza, ma ajuta sa creez, ma ajuta sa ma binedispun, ma provoaca sa fac miscare. Cand simt ca nu ma pot concentra la locul de munca, imi pun rapid castile si gata: sunt gata sa reiau drumul bun, catre finalizarea proiectelor.
As incerca castile de la Bose si nu doar atat, as vrea sa le si am pe viata. Pentru ca asa ceva e "pe viata". Sunet clar, muzica la calitatea la care a fost inregistrata de artisti in studio, fara ca vreun sunet exterior sa interfereze pe frecventa urechii mele. :) Pai ce sa-mi doresc mai mult?
Mi le doresc, atat de tare, incat chiar ca ar fi singurul lucru pe care i l-as cere Mosului pentru...urmatorii ani. :)

luni, 7 decembrie 2015

La multi ani, noua!

Acum 3 ani pe 6 decembrie, fix de ziua mea am aflat ca sunt insarcinata. :) Acum 2 ani fix pe 6 decembrie o tineam in brate deja pe fiica mea, pe care o cheama, Nicoleta. Am mai zis povestea, insa imi place sa o tot zic: o cheama asa pentru ca eu nu am prenumele dedicat zilei in care m-am nascut si pentru ca si imi place prenumele acesta.
Anul acesta cand m-am trezit dimineata, pe 6 decembrie, fiica mea mi-a cantat la multi ani. I-am zis cu o zi inainte ca maine e ziua mea si a ei, de nume. Ieri a tot cantat: "la multi ani, mami". A fost asa de emotionat pentru mine. Fiecare cuvant spus de ea si fiecare cantec cantat de ea e incarcat de emotie si de sinceritate. Pe bune ca e ceva cu adevarat unic. Nu se compara cu nimic trait si simtit pana atunci. Parca acum nu am la indemana cuvintele potrivite pentru a spune cam tot ce a insemnat ziua de ieri. Vin cu cateva poze. :)

La multi ani, noua!







joi, 3 decembrie 2015

Tu, de cand nu ai trimis o carte postala?

In dimineata aceasta am fost atat de adormita, incat am crezut ca o sa adorm in picioare asteptand autobuzul. Am dormit putin azi-noapte. Am tot incercat sa adorrm la orele diminetii, insa doar pentru cateva minute cand a sunat ceasul si mi-a zis ca trebuie sa respect un program pentru ca e abia joi. Vai, si ce mi-as fi dorit sa fi fost macar sambata! Am avut zile cu putine ore de somn si totusi, inca rezist. E drept ca arat ca un zombi si mi-e teama sa nu adorm cu mancarea in gura, dar are grija de asta fiica mea, care e energica toata ziua, ca doar asa ii sta bine unui copil sanatos.
Revenind la drumul meu de azi-dimineata. Am dat peste asa ceva in statia de la Sora, din Cluj-Napoca.



Eu de regula, nu ma uit prea mult in jur, insa azi-dimineata m-am uitat in spatele meu. Nu stiu cui apartine ideea, dar mi-a placut si mie asa de mult inca am invartit de robinete. Nici o carte postala pentru mine. :)) Stiu, Mos Craciun stie deja ce-mi doresc si nu mai are nevoie de scrisoarea mea, dar totusi cateva randuri poate-l facea sa mai adauge ceva in cadoul meu. 
Ce mult face o idee geniala, dar simpla. Ce mult inseamna sa te gandesti la oamenii din jurul tau. Sa-i ajuti sa faca ceva ce nu au mai facut demult, dar ceva ce isi doresc.
Felicitari pentru initativa!

vineri, 20 noiembrie 2015

Mai vreau! E ceva divin!

Numai pofticios sa nu fii, ca-ti vine sa decupezi branza de pe ecranul televizorului si sa o ascunzi sub perna. Pai normal, la cat e de buna, toti din casa vor atenta la ea. Asa se face ca si reclamele de la Delaco trebuie vazute individual si musai trebuie sa ai o bucata de cascaval in frigider, daca esti si insarcinata. Stii cum e cu branza de la Delaco? E de speriat. O data ce apuci sa o mananci nu te poti abtine pana nu o termini pe toata. Clar, vorbesc de cascavalul acela delicios. Deci, tai o felie pe toata latimea lui, mie imi place sa fie subtire, sa-l ascund la caldura pe o felie de paine, prajita in prealabil pe o parte. Care parte? Care vrea sa fie prima asezata in tigaia de teflon fierbinte.
Dar cand felia de cascaval se aseaza confortabil pe felia de paine tot mirosul se imbiba in fiecare colt din casa. Nu doar din casa, din tot blocul. Si stii cum e? Trebuie sa tii geamurile inchise, la fel si usa,  ca nu stii cati doritori sunt in bloc si asa ceva nu e de dat mai departe. De ce? E atat de bun cascavalul de la Delaco, atat de gustos, incat salivez doar cand ma gandesc la el. Si stii cum arata? De-ti vine sa-l mananci doar noaptea, ca sa nu fii nevoit sa-l imparti cu nimeni. Si cum se intinde cand e incins pe felia de paine, incat l-ai putea folosi pentru a inlocui ghirlanda de Craciun de pe brad. Mai mult de atat, pana si paianjenii ar fi invidiosi pe o asemenea constructie rezistenta, delicioasa si care se vrea mereu dorita. Pai cum sa nu-ti doresti asemenea experiente? 


http://www.adihadean.ro/2012/02/mic-dejun-cu-oua-si-paine/


Stie Toni Delaco, ce stie. Cascavalul adevarat vine de la munte, chiar de la sursa cea mai buna: de la vaca. Pai cica si vaca trebuie sa aiba anumite pete, de anumita culoare ca sa dea ce e mai buna. Pai daca asa trebuie, asa facem: alegem vaca cu pete negre. De la munte provine vaca, acolo iarba e cea mai buna, curata, iar rezultatul e cu adevarat magic.
Nu exista sigur ceva mai bun, delicios si pentru care sa merita sa te duelezi cu sotul tau, decat cascavalul Delaco. Bine ca este destul, si fiecare are bucata lui.
Stii cu ce merge foarte bine cascavalul de la Delaco? Cu cafea si miere. Serios! Nu te prostesc. Se ia o bucata de cascaval, peste ea se aseza putina cafea si deasupra lor, miere. Stii cum e combinatia cu cascavalul? Dumnezeiasca, Divina
Da, asa ar trebui sa se numeasca cascavalul de la Delaco:"gustul divin". Stii ceva? Cred ca e printre singurele lucruri de care nu poti divorta si sigur e ceva ce nu poti refuza. Nici fiica mea nu refuza o felie prajita cu cascaval topia. Cand zice "mai vrei",  stii sigur ca papilele gustative sunt pregatite sa incerce mai mult. Pai da, "mai vrei" e sigur un alt nume de cod pe care il are cascavalul Delaco. E perfect: nu e prea uscat, sa-ti rupi dintii in el, nu e apos, ca sa zici ca te-au prostit astia de la Delaco ca sa "traga la kil", e gras, ca asa trebuie sa fie un cascaval, si are un gust intens de "mai vreau". Cand papilele tale intalnesc aceasta creatie umana, dar zic eu, divina, iti vine sa te gandesti la vaca acea simpatica care a muncit pentru laptele din care a reiesit cascavalul. Nici nu stii ce e: unt, smantana, un gust intens de placere. Asta simt eu, de fiecare data cand incerc placerea de la Delaco.
E sigur ceva ce-mi creeaza dependenta, fata de ceva ce merita gustat. Si stii ceva? Eu nu am in geanta un ruj, ca orice femeie, ci o bucata de cascaval. Merge de minune in orice combinatie si in special: gol-golut. E sigur ceva ce i se permite oricarei femei maritate: sa incerce ceva ispititor, insa sa nu simta ca inseala si sa nu aiba remuscari. Si credea-ma, sunt sigur cel mai fidel fan branza. 
La mine branza se asorteaza cu orice, in orice combinatie, in orice anotimp si la orice ora.
Cum sa nu fii fan, cand ai asemenea bunatatati de la Delaco! 
Am uitat ceva. Bine ca mi-am adus aminte la timp. Cascavalul meu poarta si un nume: Sofia si arata cam asa.



E mare, ca sa ajunga la toata familia. Pai cum sa refuzi o asemenea bunatate? Ar fi chiar pacat sa nu o imparti cu toti cei din familie, cand te lasa gramajul. :)


Acest articol a fost scris pentru competititia SuperBlog 2015.


miercuri, 18 noiembrie 2015

Nico si supriza!

Ma distreaza oamenii care comenteaza de pe margine cresterea copiilor: "oh..pai copilul meu nu va fi deloc rasfatat". Stiu, asa zicem toti cand suntem spectatori. "Nu, copilul meu nu va fi rasfatat, va invata de mic ca nu tot ce zboara i se cuvine." Cred ca toti gandim asa inainte de a ne trezi ca avem deja alt statut :de parinte. Atunci lucrurile se schimba sau pentru mine s-au schimbat. Nu, nu mi-am lasat copilul sa planga cand era bebelus, in patut pana se opreste singur. Acum da, o las sa planga. E la varsta cand are anumite nemultumiri, cand trece prin acele tantrum-uri despre care spune toata lumea, ca fiecare copil le are de la 2 ani. Nici fiica mea nu face exceptie.
Ei bine, mai nou in fiecare zi merg acasa cu o supriza! Ce e surpriza pentru ea? E deja acel ou de ciocolata, care ascunde o supriza. Nici o zi fara supriza. Cand deschis usa, vine repede la mine, ma iubeste, ma strange in brate si apoi zice : 'mami, surpriza". Am avut in fiecare zi supriza pregatita, pana ieri cand m-am gandit sa schimb conceptul de supriza. Asa ca am luat niste banane si i-am zis o poveste, ca de fapt bananele au fost trimise de o maimuta cu avionul special pentru ea. Ea tot striga: " mami, surpriza!" Da, a fost o supriza. Nu se astepta la asa ceva, dar nici nu vroia altceva. Se astepta sa desfaca staniolul, sa elimine ciocolata si sa gasesasca surpriza. A plans mult, s-a suparat pe mine ca am incercat sa schimb ideea de "supriza". Si la drept vorbind, cred ca nici mie nu mi-ar placea ca cineva sa ma astepte  zilnic cu o floare, iar in ziua urmatoare sa ma trezesc cu un gard viu. Sincer, as fii surprinsa, poate si dezamagita. Ea a fost extrem de dezamagita, suparata. Am reusit dupa vreo 15 minute, in care i-am mai spus o poveste, am luat-o in brate, am incercat sa-i distrag atentia, sa o determin sa uite de supriza. Insa nu a uitat. Toata dupa-amiaza a fost suparata pe mine. Au fost momente cand m-a ignorat. Am inteles ca e prea mica sa inteleaga ca de fapt "surpriza" poate fi altceva in afara de acel ou. 
Ieri seara cand am iesit afara primul lucru cand am iesit pe usa a zis " mami,sa mergem sa cumparam supriza". Asa am facut. S-a asigurat ca e in cosul de cumparaturi supriza, ca e apoi in plasa, apoi a uitat de ea. Sigur nu va uita sa ma intrebe azi de ea. Dar azi sunt pregatita cu supriza pe care o stie ea supriza. Nu cred ca voi reusi sa o fac sa inteleaga ca de fapt dependenta ei pentru acel ou trebuie sa se opreasca. Cam asta am incercat eu si am inteles ca inca nu e timpul si ca dezamagirea a fost prea mare pentru ea si ca e prea mica sa inteleaga.
Cred ca uneori am prea mari pretentii de al un pui de om de doi ani. Nu vreau acest lucru pentru ca ar fi pacat sa se maturizeze inainte de timp. Am trece peste niste etape frumoase din viata de copil. Si asa mi-e dor de ea cand era mica, mica, dar sa mai pierd momentele din maturizarea ei treptata?

marți, 17 noiembrie 2015

Tortul preferat la un click distanta!


Cand esti parinte, iti doresti ca totul sa fie minunat pentru copilul tau. Stiu, asa suntem noi parintii, daca am putea, ne-am creste copiii intr-un bol de cristal, doar ca sa nu sufere niciodata. Stiu, nu e posibil si stiu ca pe masura ce timpul trece, bebelusul se transforma in copil si incepe sa aiba preferintele sale: de la ce isi doreste sa manance, pana la hainele pe care le poarta, jucarii, desene animate si chiar tortul pe care si-l doreste.
Fiica mea are doar 2 ani si 3 luni, dar stie exact ce-si doreste: un tort in fiecare luna, cand mai adauga o luna la cele stranse pana acum ,si stie sigur ca si-o doreste pe Minnie Mouse pe tort. Da, e mare fan Minnie Mouse. 
 
E bine cand cel mic, stie ce-si doreste. Tu, ca parinte nu poti decat sa incerci sa-i indeplinesti fiecare dorinta. Stiu, ai merge sa aduci Luna, daca asta si-ar dori inainte de culcare. Ei bine, cum nici o aniversare nu trebuie sa treaca neserbata si eu ma pregatesc sa caut urmatorul tort, pentru urmatoarea luna. Nu a fost greu sa ma decid. Am gasit o cofetarie online, care avea o multime de torturi pentru copii, care se incadreaza perfect in ceea ce-si doreste cea mica.

Stiu, cei mai multi copii isi doresc torturi cu tema, Minnions. Pai la aceeasi cofetarie online gasesti toate personajele si temele care l-ar face pe micutul tau sa isi doreasca, ca ziua lui de nastere sa fie in fiecare zi.
Asa e si fiica mea, si-ar dori ca in fiecare zi sa aprindem lumanari pe tort, sa cantam la multi ani si isi bage degetele in crema.  Sunt atat de multe torturi pentru copii la acea cofetarie online, incat vei gasi ceea ce-si doreste copilul tau: aspect, gust. Tot!
Stii ce e atat de bine cand comanzi de la cofetarie online? Nu trebuie sa gandesti oare cand iti vei face timp sa ajungi in zona unde se gaseste cofetaria care realizeaza torturi pentru copii, in special tortul preferat de copilul tau. Nu trebuie sa te gandesti ca nu vei avea unde sa-ti lasi masina din cauza lipsei locurilor de parcare, si nici sa pleci de acasa poate chiar cu o ora inainte, pentru ca sa te inscrii in orarul cofetariei. 
Si mai stii ceva? Poti vizualiza tortul dorit, direct decorat la acea cofetaria online la sectiunea torturi pentru copii. Poti alege si ce sa cuprinda: crema, blat. Si crede-ma, ai o gama atat de variata, incat va fi greu sa alegi. Noroc cu cel mic, care e mai hotarat. :)
Va fi extrem de usor sa comanzi ceea ce-ti doresti, direct la tine acasa. Evident, trebuie sa faci doar loc in frigider si sa va bucurati impreuna ( tu, copilul tau si cei invitati ) de deliciosul tort.
Ar fi pacat sa nu economisesti timp si bani, cand se poate. Mai mult, de atat, timpul pe care l-ai petrece in trafic, spre cofetarie si inapoi, il vei putea transforma in joaca alaturi de micutul tau. 
Ah da, am uitat ca dupa ce iti alege tortul la cofetarie, platesti un acont, trebuie sa te intorci inapoi dupa tort, atunci cand va fi gata. Asta inseamna ca vei face doua drumuri pentru a intra in posesia tortului. Asta inseamna, mai mult timp pierdut,mai multi bani dati pe carburant. Pentru ca da, timpul inseamna bani. 
Foloseste timpul intr-un mod inteligent!

Fie vara, fie iarna, tot bine e!

Cand stai la bloc,  te-ai obisnuit sa auzi conversatiile vecinilor, fie cand te speli pe dinti, fie cand stai cu ochii in tavan si cauti linistea. Stiu, linistea nu o s-o gasesti. Asa e. Ba vecinul are chef de cearta cu sotia, ba s-a gandit sa-si puna pe perete ceasul primit cadou de Craciun, ba vrea  sa asculte muzica tare, ca tocmai a descoperit o piesa noua.
Da, cand esti la bloc depinzi de vecini. Te bucuri ca toti vecinii stau pe acasa, mai ales iarna si ca tu poti sa mai pui centrala termica, pe pauza. Si eu stau la bloc si cand vine iarna,  stiu ca centrala mea va avea multa treaba. E cu atat mai greu, cu cat blocul nu e izolat termic, asa ca transferul termic este destul de ridicat, chiar si cu geamuri termopane. Pana la urma, nimeni nu e perfect. M-am gandit ca la primavara sa fac ceva in acest sens, iar iarna urmatoare sa reusesc sa economisesc caldura, energie si sa platesc mai putin pentru factura de gaz. Ca deh, nu e ieftin metrul cub de gaz.
Nu stiu vecinii mei, insa eu sigur imi voi realiza o termoizolatie. Si cred ca si iti vei dori sa nu mai irosesti caldura pe timpul iernii si sa mentii pe timpul verii racoarea din casa. Sigur si tu esti interesat de o oferta pentru termoizolatii

Stiu, nu e usor sa gasesti echipa potrivita, cea care sa-ti ofere in primul rand incredere, apoi lucrari profesionale, care sa-ti aduca confortul casei inapoi si care sa faca si o treaba buna!
Eu am gasit un partener de incredere: CONDURARU GRUP. Si poti sa-i faci, chiar si vecinului tau, cel care sta la ultimul etaj, o recomandare, daca il tot auzi ca se plange ca s-a saturat sa-i ploua in casa. Cred si eu, pana la urma a ales sa aiba un acoperis deasupra capului, nu o umbrela.
Cei de care iti ziceam mai sus, se ocupa de executia tuturor sistemelor de hidroizolatii profesionale, fie ca e vorba de constructii civile sau industriale. Tot la ei poti sa apelezi chiar si atunci cand e vorba de realibilitare a sistemelor de termo si hidroizolatii deteriorate, chiar si  la constructiile deja existente. 
Chiar ai nevoie de garantia pretului si a lucrarilor executate! Acum ca ti-ai gasit partenerul de incredere, nu poti decat sa-ti doresti sa vina iarna sau de ce nu, vara. 

 


miercuri, 11 noiembrie 2015

Distractia de sambata...ca fetele!

"Sa fii si femeie, sa fii si mama, sa si conduci si sa fii atenta la toate, chiar nu e usor. Pe mine ma ajuta masina, care mereu ma avertizeaza cand: ba raman fara lichid de parbriz, ba cand trebuie sa restabilesc nivelul la ulei, ba cand becul e ars. Tot felul de avertizari. Si bine ca dispune de asa ceva! Acum serios, copil, casa, job, sa mai fiu nevoita sa am si grija masinii, ar fi chiar o munca imposibila pentru mine. Eu, cea cu memorie scurta. Recunosc, ma ajuta mult si reminderele de la telefon ca sa nu uit sa fac "refeal" la lucrurile care s-au terminat prin casa.
Sotul meu mai glumeste: "pune-ti reminder sa nu uiti  unde stai". Ce sa fac, nu am memorie de telefon.
Intr-o zi de weekend, sotul meu la job, eu cu fiica mea. Am zis ca ar fi ideal sa ne urcam amandoua in masina si sa pornim spre Turda, acolo unde locuiesc parintii mei. Iau eu geanta cu jucarii, apa pentru pitica mea de 2 ani, haine de joaca, tot felul de activitati, o instalez pe scaunul de copil, imi pun centura, pornesc playlistul cu muzica preferata a fiica mei, ca altfel nu am liniste la volan si pornim. Era o zi superba de vara, una care parca te chema sa nu stai in casa.
Asa se face ca am pornit si noi din Cluj, cantand, fredonand si cu ganduri de relaxare. Era ziua fetelor, una de weekend, in care nimic nu avea sa ne strice distractia. Asa am zis, pana am ajuns la jumatatea drumului.
Eu ,de regula cand sunt cu fiica mea in masina, circul pe prima banda daca nu sunt alte autovehicule, mopede, care sa-mi strice parcursul. Era o zi de sambata chiar linistita, fara trafic mare. La un moment dat, imi pare pe bord semnul de la baterie. Nah bun, ce sa fac? Clar, caut un loc de tras pe dreapta. Zis si facut. Supriza! S-a oprit si muzica, care in mod normal, mergea si cand opream masina. Acum nu mai pornea nici masina. Era clar! Semnul acela rosu cu indicatorul bateriei nu era degeaba aparut pe bord. Era un semn ca masina mea are o problema. Ce sa fac? Il sun pe fratele meu care e consilier la un service auto. Ii explic problema si ma asigura ca e clar: am probleme cu bateria. Fratele meu era plecat din oras si nu avea cum sa ajunga la mine in timp real, iar sotul meu era la job, fara masina, ca doar am plecat eu cu ea. Sa recapiualam: masina se opreste, eu in masina cu fiica mea. Buna treaba, zic. Daca eram doar eu, puteam sta mult si bine pana se rezolva problema, chiar daca dura si cateva ore.  Acum nu aveam cum sa prelungesc timpul de asteptare, aiurea. Adica, e vorba de un copil, care are rabdarea limitata.
Ma gandeam sa sun la o firma de tractare, dar nah, totusi, dureaza si pana vine, si ma gandeam ca m-ar costa si o avere. Plus ca, ce sens avea sa sun la firma de tractare, daca stiam exact ca bateria auto era de vina? Adica aveam cauza, acum trebuia sa gasesc solutia. Imi aduc aminte ca intr-o zi in cautarea mea pe internet, am dat peste o firma care avea exact ceea ce am eu nevoie. Adica baterii auto ieftine, dar sa fie de "marca", si care sa vina sa-mi monteze bateria acolo unde eram eu, sa-mi faca si hartiile prin care sa-mi ateste ca bateria mea dispune de garantie. 
Acum serios? Sa cumpar bateria, sa ma duc pana la service ( cu ce?) sa imi monteze acolo bateria ca sa nu pierd garantia, ca asa trebuie, un service autorizat.
Nah bun, si ma intreb eu acum ce baterie sa-mi cumpar. Aveau pe toate: baterii auto Varta, baterii auto Rombat, baterii auto Bosch, baterii auto Banner.  Am optat pentru aceeasi marca de baterie montata pe masina: baterie Bosch. Ma gandesc ca fabrica a stiut ce sa-mi monteze. 
Nu stiam ce model sa aleg, ca sunt destule, plus multe date tehnice. Cei de la Bateriiauto.ro au stiut de care am nevoie, dupa ce le-am spus ce bateria am avut montata pe masina, si ce marca si model de masina am.


Deci am avut de ales intre acestea doua:


Ambele se potriveau pentru masina mea, a doua fiind mai scumpa. Am ales-o pe a doua, pentru ca  am zis ca daca e mai scumpa, o fi si mai buna. 
Am asteptat 20 de minute, pana cand au sosit baietii sa-mi monteze bateria. Ce am facut intre timp? Am scos telefonul, ne-am uitat cu fiica mea la cantecele, am dansat, am cantat, ne-am plimbat. 
Am fost extrem de bucuroasa cand am pornit masina si a mers! Am invatat ceva: daca stii la cine sa apelezi, nici o problema nu e prea mare, cand are solutii imediate!"


Acest articol a fost scris pentru competitia SuperBlog 2015.

marți, 10 noiembrie 2015

Casa visurilor tale!

Intotdeauna m-am gandit ca e o adevarata bucurie sa locuiesti la casa: gradina ta de legume, florile plantate de tine, plaja pe timpul verii in curte, ori de cate ori iti permite vremea, joaca cu cea mica cat e ziua de lunga. Si intodeauna mi-am zis ca e atat de multa treaba la o casa. Numai intretinerea costa mult si iti rapeste tot atata timp! Matura curtea, ai grija ca partea exterioara a casei sa fie mereu impecabila. Multe activitati, si putin timp cand ai si copil. 
Si totusi, nu am renuntat la ideea de a trai si locui la casa. Mi-am si facut o idee la cum as vrea sa arate exteriorul casei mele. Nu, nu vreau lavabila de exterior colorata, vreau sa fie pavata cu dale pe verticala.
Cam asa as vrea sa arate fatada exterioara!

http://www.dalepietra.ro/placari-verticale/




Ar arata nu doar mereu curata, ci si incredibil de frumoasa! Intotdeauna mi-am imaginat ca asa va arata casa mea: chc si cocheta oricand! Si sunt convinsa ca si pentru tine, ideea placarii verticale e una pe gustul dorintelor tale! Si stii ceva? Chiar si gardul, fatada casei tale poate dispune de placari verticale
Uite cat de bine arata acum partea care delimiteaza spatiul tau intim, de cel public!


Nu doar ca arata, insa placarea cu aceste pietre decorative, e si fiabila!
Bun, bun vorbeam de fatade, dar cum ramane cu locul unde ne jucam, pe unde ne plimbam? Curtea. Pai si ea poate fi pavata dupa dorinta ta. Sa fie: dale in stil rustic, dale traverse de lemn, pas japonez sau dale vaucluse sau bourgogne?
Cum arata? Uite asa!









Stiu, sunt atatea modele de dale pavaj, incat e greu sa alegi. Pai le poti alege pe toate. Le poti schimba in functie de anotimp, de starea ta de spirit sau in functie de cum doresti.
Ar fi pacat ca "acasa" sa nu te simti ca...acasa: bine si confortabil!

luni, 9 noiembrie 2015

Destinatia de vis!


   Intr-o zi gandurile mele s-au imbarcat la bordul imaginatiei si au zburat spre locurile nemaivazute. Au ajuns tot acolo in fiecare an: in New York!
Asa se face ca mi-am facut bagajul: am pus cu mine ipodul, incarcatorul de la telefon, haine pentru mine si pentru cea mica. Destinatia? Cea la care visez de ani de zile: New York. E plin de oameni pe aeroportul din Cluj. Cei mai multi sunt tineri, parinti, copii, toti nerabdatori sa treaca de zona de check-in si sa se imbarce. Stau si eu la coada. Nu singura, ci impreuna cu fiica si sotul meu. E prima noastra calatorie in 3 intr-un circuit atat de lung cu avionul. Am ales NewYork-ul, chiar avand o fetita atat de mica cu noi, pentru am cumparat in secret bilete la concertul aniversar de Craciun al lui Michael Buble. Fiica mea il adora, adora concertele speciale de Craciun al marelui artist canadian. Nu era singura supriza pregatita pentru cea mica. O astepta o intalnire cu Minnie, Mickey si Pluto, indragitele ei personaje, pentru ca avea sa ajunga la Walt Disney World.
Dupa ce am trecut de check-in, asteptam cu nerabdare imbarcarea. Eu am mari emotii. E prima data cand o luam pe cea mica cu noi: are doar 2 ani si 2 luni,iar la varsta aceasta copiii sunt extrem de energici. Avem norocoul sa avem o minunatie de fetita extrem de cuminte, care nu imi pune nervii si rabdarea la incercare, decat foarte rar. :)
Am luat cu noi si cateva "instrumente" care o tin ocupata: de la tableta de scris, la ipad, pana la creioane. Stiu, multi parinti vor sari rapid pe mine ca am scris "ipad". Traim intr-o lume a tehnologiei, ar fi culmea sa nu ii adaptam si pe cei mici la evolutie si sa nu-i ajutam sa foloseasca tehnologia in folosul lor. Asa se face ca pe tableta am pus inainte de plecare tot felul de cantecele de copii si concertele lui Michael Buble, cele speciale de Craciun. Sunt preferatele fiicei mele.
Nu e nevoie sa apelam la variantele tehnologice momentan, pentru ca avioanele stationare i-au atras atentia. Adora avioanele. Acum are si ocazia sa le vada de mai aproape, in timp ce unele stau sau altele decoleaza/aterizeaza.
Ne asteapta un drum extrem de lung, de cel putin 12 ore, cu escale In timp ce o privesc pe fiica mea si-i suprind bucuria din ochi la vazul avioanelor, nu pot sa nu ma intreb oare cum va fi drumul catre State? Nu e usor sa tii ocupat un adult, dar un copil. Stiu, prea multe griji. Asa imi zice si sotul meu. Incerc sa-mi calmez emotiile. Noroc ca nu am o stare de agitatie, pentru ca i-as transmite cu siguranta fiicei mele.
Gata! A venit momentul sa ne imbarcam. Ne sunt verificate biletele de avion, pasapoartele, urmeaza imbarcarea. Ne asezam, ne uitam pe geam, ne tot minunam. Urmeaza sa decolam. Am emotii. Mari emotii. Si vuummmm! Zburam. Fiica mea se cere in brate. Presiunea prea mare a speriat-o. O calmez si incerc sa-i explic ca zburam sus de tot, acolo unde vede ea avionul in restul timpului: in nori.
A epuizat-o decolarea. Adoarme in bratele mele 2 ore. Dupa inca 10 ore am ajuns in sfarsit la destinatie: New York! Of, Doamne cat de mult imi doream sa vad acest oras! Il visam chiar si cu ochii deschisi, imi doream sa-i vad toate colturile sale nevazute. Imi doream sa ajung in Central Park, pe Broadway, sa savurez istoria la The New-York Historical Society, sa savurez noaptea luminoasa a orasului american.Imi doream sa pasesc pe acolo pe unde si Carrie, din "Totul despre sex", o facea in fiecare episod.
Si evident, de abia asteptam sa vad cu ochii mei Statuia Libertatii.


https://en.wikipedia.org/wiki/Central_Park 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_Libert%C4%83%C8%9Bii_din_New_York
Am ajuns si la fostul simbol american: acolo unde candva erau doua turnuri gemene. In locul lor? 
O multime de oameni, un simbol in memoria celor cazuti nevinovati, in care curge necontenit apa, in care mereu exista cateva lumanari aprinse, acolo unde exista un copac ancorat, cel care a rezistat atacului de la 11 septembrie 2001.
Cand ajungi in acest loc, simti cum te cuprind fiorii, de parca ai stii ce s-a intamplat acolo. Parca auzi sunetul surd al dezastrului petrecut acum mai bine de 14 ani. Ti se face pielea de gaina si simti furnicaturi din cap pana in picioare. Nu stam mult in acel loc, pentru ca pitica mea cand vede lumanari canta "la multi ani". :) Ea asociaza lumanarile cu tortul si cu ziua ei de nastere. Pentru ea lumanarile aprinse sunt mereu un moment de sarbatoare. E minunat ca e asa pentru ea!
Tare dulce a fost pitica mea atunci cand a vazut orasul noaptea. Doar "wow" auzeam pe masura ce inaintam pe strazile luminate ale New York-ului. Cu siguranta ca New York-ul nu doarme. Noi insa da, asa ca am lasat si pe maine plimbarea, vizitele. A treia zi urma sa mergem al concertul lui Michael Buble de la Radio City Music Hall. 
In a doua zi a vacantei noastre, am colindat magazinele, ne-am minunat de ce vedeam in jur: o imensitate de oameni, masini. Toate erau galbene, doar masinile. :)

http://www.shopmania.ro/obiecte-decorative-pentru-casa/p-tablou-taxiuri-in-new-york-s2ac3-88850045

Unde am mancat? Pai noi stam intr-un apartament al unui prieten, acolo unde am gatit, exact ca si acasa. E greu sa mergi cu un copil de 2 ani la un restarurant si sa-i ceri sa fie in rtimul tau: rabdator si sa se bucure de atmosfera, asa ca am evitat sa ajungem intr-o situatie neplacuta.
Ne mai faceam sandwichuri si le luam cu noi sau cumparam de pe strada cate un sandwich la mana. Vroiam sa cuprindem cu ochii cat mai multe. A treia zi a urmat marea supriza.
Concertul special de Craciun al lui Michael Buble  a avut loc seara. Ne-am imbracat toti festiv,ca pentru o seara de gala, am luat un taxi si am ajuns la locul cu pricina. Cand l-a vazut pe Buble pe scena, fiica mea a inceput sa zambeasca larg, sa se inroseasca si sa strige: " uite mami, Buble". Si da, chiar era. Nu era vreun strain care-i semana. Timp de aproape 2 ore fiica mea a dansat, a cantat si a fost cel mai activ spectactor de la eveniment. Nu credeam ca va fi atat de incantata.


https://plus.google.com/u/0/+RadioCityMusicHall/videos
Aici a avut loc concertul lui Michael Buble. Ca in fiecare an. Doar ca anul acesta si noi am fost prezenti in sala, nu in fata tabletei. A fost ceva cu adevarat unic, despre care sigur vor vorbi multi ani de acum inainte. Fiica mea chiar s-a lasat fotografiata alaturi de Michael Buble, care a remarcat-o in sala. Era imposibil sa nu-i vada entuziasmul. 
Am zis ca pe parcursul celor 7 zile in New York, vom face si o escapada la Walt Disney World. Era cam departe de unde stateam noi, dar nu puteam rata o astfel de excursie unica pentru minunea mea. Stiam ca intalnirea cu Minnie, Mickey si Pluto o va face sa fie cu adevarat incantata!
Zis si facut. Am luat avionul si am zburat pana la Florida, timp de 4 ore si jumatate. 
Si am ajuns la Walt  Disney World!

http://wikitravel.org/en/Walt_Disney_World#Districts
Ceva cu totul de vis! Tot felul de parcuri tematice: Magic Kingdom, Epcot, Disney's Hollywood Studios si  Disney's Animal Kingdom. Nu am plecat de acolo fara cateva suveniruri cu Minnie, Mickey si Pluto. A fost greu de ales. Doar somnul a convins-o pe fiica mea sa plecam de acolo. Am stat mai bine de jumatate din zi.
A urmat drumul inapi cu avionul. Jumatate din drumul cu avionul a dormit, fiind epuizata dupa aventura unica avuta.
Mai aveam 2 zile de stat in New York. Nu am ratat evident podul Brooklin. L-am suprins noaptea, in toata splendoarea sa.



Evident ca am ajuns si in cea mai cunoscuta piata din Nw York, acolo unde mi-am promis ca intr-unul din anii viitori voi numara cu timpul se scurge ca sa aduca un nou an: Times Square.

http://www.directbooking.ro/obiectiv-times-square-si-theater-district-778.aspx

Nici nu ne-am dat seama cum au trecut 7 zile in SUA! A fost sigur unul dintre cele mai frumoase circuite turistice Stiu sigur ca am strans o multime de amintiri de neuitat si ca ne-am implinit un vis!

Acest articol a fost scris pentru Super Blog 2015.

vineri, 6 noiembrie 2015

Gradina mea ... vie!

Intotdeauna atunci cand vreau sa ma relaxez, aleg sa ma plimb. Locuiesc la bloc si recunosc ca mi-ar placea sa stau la casa, sa am gradina mea, spatiul meu verde, locul meu in care sa-mi indrept gandurile catre cer, fara sa le asociez cu ceva. Sa le las sa pluteasca fara sa aiba vreo destinatie. 
Pur si simplu, sa ma incarc de energia vie din jurul meu. Pentru ca da, verdele e un viu, pe care am observat ca tot mai multi oraseni au tendita de a-l inlatura. Cum e cate o bucata de construit, cum rapid apar betoanele si se taie copaci, tot. De parca ar trebui sa respiram oxigen doar de a tuburi.
Mi-ar placea sa locuiesc intr-o cladire din New York, la fix ultimul etaj, sa am peste 100 de metri patrati si sa-mi organizez propriul meu spatiu verde.Sa-mi cultiv propriile mele legume, sa am flori din primavara pana-n iarna. Si da, sa am locul meu cu multa verdeata, locul meu de odihna, de respirat energie pozitiva, de incarcare a sufletului cu bucuria verdelui.
Da, mi-ar placea sa-mi culeg propriile rosii, castraveti, sa simt gustul de ardei proaspat cules. Sa-mi invit prietenii in serile de vara sa savuram o limonda la lumina orasului, insa in inima naturii.
Am si gasit pe internet cum arata visul meu "verde". Acesta e view-ul pe care mi-l imaginez!

http://www.casesigradini.ro/revista/a4/10924/4/Gradina-flori-de-apartament/O-gradina-la-inaltime
Ei bine, as mai aduce si completari acestei imagini: intrarea pe gazon l-as realiza cu ajutorul unei cupole de trandafiri. In jurul gazonului as planta multe flori: de la lacramioare, la lalele, panselute.
In partea  cealalta a terasei, mi-as face propria mea gradina de verdeturi.
Ei bine, pentru a obtine un gazon perfect, mi-as cumpara si scule electrice demne de view-ul meu, adica: masina de tuns iarba Makita


https://www.gtools.ro/makita-elm3311-masina-de-tuns-iarba-cu-motor-electric/

Un gazon perfect cu scule profesionale se tine!
Si da, ce m-as face fara sculele electrice? Sigur nu ma vad "dand la coasa".Nici nu as stii cum sa fac acest lucru si nici nu cred ca as avea rabdarea necesara sa invat operatiunea manuala, extrem de riscanta, daca ar fi sa ma intrebi pe mine.
Nu doar gazonul ar avea nevoie de rasfa, si gardul viu ar avea nevoie de cosmetizare. Pentru ca mi-as dori sa-i dau chiar si diferite forme. De exemplu, mi-ar placea sa fie sub forma de semiluna. Pentru ca dorinta mea sa prinda viata si sa nu ma ajunga din urma Craciunul pana as executa lucrarea, mi-as cumpara de la GTools o masina de tuns gard viu. 


Am si gasit-o pe cea care nu m-ar determina  sa ma impiedic de cabluri: cea de la Makita cu acumulator.

https://www.gtools.ro/makita-buh523z-masina-de-tuns-gard-viu-cu-acumulator/



Ce minunat e sa-mi incep ziua stand vara pe un scaun, respirand mireasma florilor si a legumelor din paradisul meu verde! M-as umple de ganduri pozitive, mi-as relaxa corpul. In plus, si pitica mea, s-ar distra de minune, ajutandu-ma la plantarea, la culegerea roadelor proprii.
Si mai mult de atat, de Craciun am putea sa avem pe terasa un brad natural, in ghiveci, pe care l-am tine in mediu natural, pe care sa-l impodobim cu tot felul de ornamente si ale caror crengi sa fie pline de zapada iernii. Va fi totul cu adevarat magic!
Am putea avea proprii iepurasi in gradina, proprii ratoni, proprile veverite, preferatele fiicei mele!
Stii ce e cu adevarat minunat? Sa mananci ceea ce ai plantat! Senzatia e cu adevarat unica si e cu atat mai minunat, cu cat o poti incerca chiar la tine acasa: pe terasa blocului tau!


Acest articol a fost scris pentru competitia SuperBlog 2015.



miercuri, 4 noiembrie 2015

Silueta perfecta, la un click distanta!

Stateam si eu intr-una din zile in pat si butonam televizorul, in timp ce ma chinuiam sa-l aud, pentru ca pitica mea dormea. Si hop,am dat peste o reclama! Una care chiar m-a facut sa visez la rochia din dulap in care imi doresc sa incap si pe care am purtat-o inainte de sarcina.
Produsul pe care l-am vazut la televizor era exact ceea ce m-ar putea ajuta sa renunt la kilogramele nedorite. Nu de alta, insa nu am cum sa ajung la sala de fitness, iar acasa pitica mea nu ma lasa sa ma "zbengui". 
In timp ce eram eu atenta la emisiunea de teleshoping, am dat peste centura de masaj si sauna. E foarte tare! Pot sa o port in casa in timp ce ma joc cu cea mica, in timp ce gatesc, in timp ce ma ocup de distractia si cresterea celei mici. Slabitul nu va fi un chin, iar eu voi putea sa ma bucur de fiecare moment alaturi de fetita mea, in timp ce am grija si sa revin la formele initiale nasterii.
Gasesti o multime de produse teleshoping originale, daca stii unde sa cauti. Stii cum se zice: originalul nu se compara cu produsul contrafacut.
Ar fi pacat sa dai banii pe acele produse contrafacute, care-ti promit aceleasi performante ca si cele originale, cand de fapt diferenta e colosala: de la materialele din care sunt confectionate produsele, pana la fiabilitatea acestora.
Atunci cand alegi sa cumperi produse originale, ai nu doar garantia pretului, ci si garantia produsului si il si primesti acasa. Nu trebuie sa faci drumuri inutile. Curierul va sosi acasa cu produsul dorit. 
Cei de la Oferteshop.ro iti pun la dispozitie toate acele produse pe care le vezi la emsiunile de teleshoping. Comanda se poate realiza extrem de usor. Iar daca locuiesti intr-o localitate fara acoperire a firmei de curierat, comanda iti va sosi prin posta.
Produsele dorite pot fi ale tale, la doar un click distanta!


Distractia de sambata seara!

" E greu sa muncesti 5, uneori 6 zile pe saptamana. E si mai dificil sa muncesti chiar toata saptamana. Cam asta e jobul de mama si jobul pe care-l are placa de baza, placa video, placa audio si ce sa mai vorbim de sursa. Fara ea, nimic nu ar functiona. Ei bine, asa se face ca intr-o sambata seara, atunci cand Lucian a ales sa inchida calculatorul si sa se intalneasca cu prietenii sai, placa video, placa de baza, placa audio si sursa au luat o pauza.
Cine e Lucian? Cel care pune la incercare si la treaba toate componentele PC-ului.
( Sursa):- Pfuai, incredibil ce saptamana am avut! Mi-a fost cam cald saptamana aceasta, vara asta m-a terminat. Nu doar vara, ci si Lucian, care se tot plange ca-l doare capul de la aerul conditionat.
( Placa de baza): - Da, asta are niste fixuri, pe bune. Dar la noi nu se gandeste. Eu chiar ma gandeam sa vorbesc cu placa video si cu cea audio sa faca ceva, ca sa-l determinam pe "stapanul" nostru sa ne aseze sub aerul conditionat si sa ne mai duca si la spa din cand in cand.
( Placa audio): - Bine zici, placa de baza. Ca si eu zici ca m-am saturat sa tot redau melodiile alea pline de mezeluri si de jale. Zici ca ma incalzesc mai tare, de nervi. Ei bine, maine cand ma pune iar sa rulez prostiile alea muzicale, blochez eu redarea sunetului.
( Placa video):  - Si eu pot sa nu mai redau imaginea clipurilor pe care le tot vizioneaza. Zici ca e obsedat de melodiile alea de pe youtube. 
( Sursa): - Si mai stiti ceva, l-am vazut pe Lucian cum tot lauda sursa Fortron. Ca cica, e foarte performanta, ca cica e mai buna ca mine. Ca are o fiabilitate buna, ca a gasit-o si la un pret bun si ca cica o vrea cat mai repede. Auzi, draga!

http://www.marketonline.ro/surse/sursa-fortron-hyper-700-putere-700w-4x-pci-e-6-2-pin-8x-sata-2x-molex-active-pfc

( Placa de baza ): Si eu stiu cate ceva de sursa aceasta. Are putere mare, dispune de un ventilator care raceste foarte repede si mai stii ceva, se si protejeaza la supratensiune.
( Sursa ): - Serios??? Pai si eu cum pot sa devin ca sursa Fortron?
( Placa video ) :  - Haha, daca te mai nasti o data. 
( Placa audio) : - Pai, stiti ceva? Sursa asta Fortron are si o eficienta foarte mare, cica mai mare decat 80%.
( Sursa) : - Serios??? Si eu cand te gandesti ca nu depasesc procentul de 60%....
( Placa de baza) : - Pai, ti-ai facut si tu treaba. Nu strica sa vina o tinerica ca aceasta, sa ne ajute si pe noi, restul sa dam mai mult randament. Eu m-am saturat sa ma tot supraincalzesc si sa o tot aud pe placa audio cum canta, parca in reluare. Ce sa mai zic de placa video, care nu stie altceva decat sa ramana cuplata pe o anumita imagine.
( Placa video): - I-auzi, acolo! Incep sa ma indragostesc de aceasta sursa. Si inca nu am cunoscut-o. Sigur o sa fie dragoste la prima conectare!
( Placa audio) : - Haha, cred ca o sa ai concurenta. Lucian e deja indragostit de ea. Si tot zice ca a gasit-o intr-un magazin online de surse. Tot zicea la telefon, cand vorbea cu prietenii sai, ca sunt o multime de oferte la componente si ca stie el care este cel mai tare producator de surse.



( Placa de baza ): - Eu zic sa nu radem de sursa noastra, ca sigur ne gaseste Lucian si noua inlocuitori mai performanti.  Dar pana atunci, eu zic sa ne mai distram, mai ales acum ca suntem doar noi. Ce ziceti, ascultam si noi piesa noua de la Adele? Hai cu ea, placa audio si video ca e chiar tare fata asta!"


Acest articol a fost scris pentru competitia Super Blog 2015!








luni, 2 noiembrie 2015

O nunta de vis!

Recunosc: la fiecare nunta la care am participat, am avut obiectii: de la modul de aranjare a salii, la meniul ales, la lipsa florilor. Am fost atenta chiar la cele mai mici detalii: de la aglomeratia de pe masa, pana la modul de aranjare a veselei, a fructelor, prajiturilor, a penelor/florilor care s-au regasit pe masa, pana la faptul ca scobitorilor au lipsit de la multe nunti.
Si da, sa zic si de faptul ca nu am inteles niciodata de ce sosirea fripturii s-a facut in aplauze puternice, cu toti invitatii ridicati in picioare si cu momentul in care starostele a spus doar atat: " vine friptura, aplauze". :)) Pe bune, ma pufneste rasul.
Acest a fost primul moment penibil, care mi-am jurat ca nu-l voi insera in programul nuntii mele. Si pfuai, la cate trebuie sa fii atent atunci cand iti organizezi o nunta. Totul a inceput cu alegerea salii. Si chiar ales, bine de tot : restaurant Good Old Times situat in cadrul hotelului Golden Tulipes.
Ce conteaza intotdeauna? Prima impresie. Si ce impresie ar putea sa-ti ofere o astfel de cladire?






Ca ai depasit cu siguranta granitele tarii si ca ai pasit intr-un taram al arhitecturii din Dubai. O cladire care te cheama sa o privesti si pe inteior. Si crede-ma pe interior are ce arata. :)
Aceasta e locatia care va gazdui unul dintre cele mai frumoase evenimente din viata mea, acel eveniment in care o iau de la capat, la bratul celui pe care-l consider partnerul meu de viata si de suflet.
Dupa ce am ales sala, a urmat sa alegem meniul, format dintr-o gustare rece, o gustare calda si apoi a urmat ultimul fel gastronomic. Ne-am dorit ceva traditional romanesc.
Cred ca oricine se bucura sa manance bunatatile romanesti: de la jumari, la cas de carne sau toba, cum ii spunem noi aici la Cluj, pana la slanina, caltabos, carnati de casa, mai ales la inceputul verii. Da, nunta noastra va avea la finele lunii mai, la inceput de vara. Si daca tot am completat primul fel rece cu asemenea bunatati, am asezat langa si legumele care sa se "asorteze": ceapa verde, ridichi, rosii. Ei bine, din farfurie nu putea sa lipseasca nici casul de vaca.
Pentru gustarea calda am ales sa servim porcusor in lapte cu garnitura de legume sotate la tigaie si cu o salata de cruditati. Langa am avut si un sos de smantana cu usturoi.
Ne-am gandit initial la meniuri care sa cuprinda fructe de mare, insa am renuntat la idee. De ce? Romanii apreciaza mai mult mancarea traditionala. :)
La intrarea in sala ne-am gandit sa asezam un cake bar. Ne-am gandit ca le-ar face placere celor veniti la eveniment, sa se indulceasca inca de la intrare in sala si in plus, nu am vrut sa incarcam mesele. Ne plac mesele spatioase, in care invitatii sa nu fie nevoiti sa se inghesuie si sa fie inghesuiti de toata vesela, aranjamentele florale.
Asa va arata cake bar-ul.

Sursa: http://www.sweetmarie.ro/candy-bar/candybar8/

Si tot la intrarea in sala, cei prezenti vor intampinati cu cate o cupa sa sampanie.Ei bine, paharele ne-am gandit sa fie aranjate sub forma unei inimi imense.
Trecand acum al aranjarea tuturor meselor, nu am putut sa nu remarc sa mi-a placut enorm aceasta idee de numaratoare a mesei.





Doar ca cifrele le-as imbraca si in flori, cat mai colorate. Ca si acestea!





Pana la urma nunta va fi in mai, si e pacat sa nu profit de faptul ca va fi o abundeta de flori de toate culorile si mirosurile.
Ei bine, nu am uitat nici de aranjarea mesei noastre, care mi-ar placea sa cuprinda ladite cu flori, ca si cele de sus, iar la intrarea in sala voi avea o bolta cu buchetele mici de flori. 
Buchetul meu de mireasa va cuprinde trandafiri in culorile florilor de mai sus, si pe langa trandafiri voi avea si cateva fire de lacramioare.
Da, poti alege chiar si "hainele" cu care vor imbracate mesele. Scaunele vor fi imbracate in alb, iar mesele in alb cu mov. :) D-rele de onoare si d-rii de onoare vor purta la mana cate o bratara formata din trei flori de trandafir, in trei culori: roz, alb si visiniu. 
Sa ma gandesc...ce mi-a mai ramas? Inca multe de pus la punct. :)) Noroc ca rochia de mireasa am ales-o deja. Va fi ivory, de printesa. Si voi purta o palarie pe cap. De cand eram mica m-am visat mireasa purtand palarie pe cap. :) 
Ei bine, si masinile vor fi decorate cu diferite aranjamente de flori, care vor cuprinde florile din poza de mai sus, altele vor fi decorate cu trandafiri, ca si cei asezati in buchetul meu de mireasa.
In ceea ce privesc paharele  noastre de sampanie, al meu si al sotului meu, cam asa mi-ar placea sa arate.

Sursa: http://www.accesoriievenimente.ro/pahare-sampanie-miri/257-pahare-sampanie-suport-inima.html

Sunt exact ceea ce ne reprezinta! Pentru mine e foarte importanta si melodia pe care ne vom face intrarea in sala. Asa ca am ales una cu mare insemnatate pentru noi: "Michael Buble- Everything". 
Pentru a marca deschiderea evenimentului propriu-zis, am ales sa dansam pe un vals clasic, de Andre Rieu. :)
 Ei bine, tortul va fi "musai" din crema de ciocolata si va avea cateva etaje. Si asa va arata!

http://www.torturi-iasi.ro/tort-nunta.html
Evenimentul in sine ar cuprinde si reprezentatii de dans ale unei perechi profesioniste. Si pe langa acest moment, voi invita si un prieten care a participat la X-Factor, ca sa performeze live diferite cover-uri celebre. Si da, mi-as alege playlistul intregii nunti pentru ca vreau sa ma simt cu adevarat bine. Si nu, nu se vor auzi acordurile manelelor sau ale muzicii populare.
La finalul evenimentelor mi-ar placea sa lansam si lampioane, impreuna cu toti invitatii. 



http://artificiiprofesionaletimisoara.ro/lampioane/

Nu am uitat nici darul pentru invitati. Asa e frumos, ca oamenii sa nu plece de la nunta fara un dar. Pana la urma si ei ofera un dar si e normal sa primeasca macar unul in schimb.
Uite acesta e un dar care mi se pare foarte interesant.
http://familist.ro/borcane-cu-gem-drept-favoruri-pentru-nunta
Da, borcane cu gem. Nu orice gem, unul de trandafiri,nobil. Alaturi de acesta si invitatilor le-as oferi exact aranajamentele de flori de pe masa, cele de pe numerele meselor, insa in miniatura. 
Si da, ca sa fie mai usor sa-si gaseasca locul la masa, as monta la intrarea in sala un monitor, in care printr-un simplu "search" sa poate sa-si gaseasca numele si masa.

Cu asemenea locatie, precum restaurant Good Old Times, nunta poate sa inceapa!

Acest articol a fost scris pentru competitia SuperBlog 2015.




vineri, 30 octombrie 2015

Manifest pentru dreptul la educatie!

Hai sa facem si noi ceva! Viitorul copiilor nostri stam tot in mainile noastre!
Organizatia non-guvernamentala "Salvati copiii Romania" face lucruri minunate pentru cei mici. Acesta e cel mai nou proiect al lor!






MANIFEST PENTRU DREPTUL LA EDUCAȚIE

Asigurarea educaţiei de calitate pentru toţi copiii

Organizația Salvați Copiii lansează Manifestul pentru Dreptul la Educație prin care îşi propune să vină în sprijinul autorităţilor publice care se ocupă de sistemul de înțământ și solicită încadrarea în agenda ministrului Educației a 10 priorităţi pentru îmbunătățirea sistemului de educație:

-     Utilizarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie și transpartența în folosirea banilor
publici.
-     Asigurarea accesului universal și gratuit la educaţie preşcolară, primară şi secundară pentru toţi copiii
-     Îmbunătăţirea calităţii educaţiei printr-o mai bună formare iniţială şi continuă.
-     Curriculum  modern, actualizat ştiiific şi bazat pe cercetări şi bune  practici privind
educaţia copiilor.
-     Incluziunea şcolară a copiilor cu dizabilităţi
-     Adoptarea şi implementarea Strategiei naţionale şi planului de acţiune privind educaţia
timpurie.
-     Introducerea  educaţiei  interculturale  şi  a  educaţiei  pentru  toleranţă  şi  eliminarea
discriminării și a unor sisteme de prevenire şi eliminare a violenţei în şcoli.
-     Participarea copiilor în procesul decizional al şcolilor (obiectiv propus de copii).
-     Asigurarea serviciilor de consiliere prin creşterea nurului de consilieri şcolari, astfel
încât unui consilier -i revină 300 de elevi.
-     Consolidarea cooperării dintre sectorul public şi organizaţiile neguvernamentale

Toate cele 10 obiective ale Manifestului pentru Dreptul la Educație propuse de Organizaţia Salvaţi Copiii aduc în discie problemele urgente cu care se confruntă copiii în ţara noast în sistemul de înțământ românesc, luând în considerare obligaţiile ce-i revin României, conform legislației interne și a Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.

Organizația Salvați Copiii îi invită pe toți cei care cred că educația trebuie fie o prioritate pentru  România,  atât pentru  Parlamentul și  cât  și pentru  Guvernul României,   semneze Manifestul   pentru   Dreptul   la   Educație.  Documentul  însoțit  de  semnături   va  fi  trimis Ministerului Educației, dar și celor două comisii de educație ale Parlamentului României.






Orice strategie de asigurare a unei educaţii de calitate pentru copiii din Ronia trebuie ia în considerare colaborarea experţilor din domeniul educaţiei cu cei din domeniul social de la nivel local, cu  autorităţile locale, cu elevii și  cu păriii, în vederea sprijinirii copiilor vulnerabili, inclusiv a copiilor de etnie romă.

1. Utilizarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie și transparență în folosirea banilor publici. Alocarea de resurse financiare corespunzătoare nevoilor sistemului de înțământ trebuie conducă  la  respectarea  art.  8  din  Legea  1/2011  a  educației  naționale  care  prevede  că că Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Acest obiectiv va cuprinde și următoarele elemente: îmbunătăţirea guvernanţei/administrării sistemului de înţământ, în special a monitorizării la toate nivelurile, a descentralizării şi a eficacităţii şi eficienţei alocării de resurse şi colectării datelor dezagregate şi fiabile pentru măsurarea performanţei sale, cu accent pe reducerea disparităţilor dintre judeţe şi comunităţi;

2. Asigurarea accesului universal și gratuit la educaţie preşcolară, primară şi secundară pentru toţi copiii, mai ales în cazul copiilor ce provin din comunităţi sărace, rurale sau rome. Asigurarea accesului copiilor din comunități vulnerabile la educaţie preşcolară şi şcolară trebuie realizată prin: a.  creşterea  numărului de  grădiniţe  cu  program  normal  sau prelungit şi  de grădiniţe estivale, inclusiv în comune sau localităţi cu număr redus de copii de vârstă preşcolară; b. cuprinderea în  programe  ”A doua şansă” a  copiilor, tinerilor sau  adulţilor care nu au  fost niciodată la şcoală sau care au abandonat învăţământul obligatoriu; c. pregătirea cadrelor didactice pentru schimbarea atitudinii lor faţă de copiii romi.

Pentru ca tot mai mulți copii beneficieze de dreptul la educație, Salvați Copiii organizeaîn fiecare an Festivalul Brazilor de Crăciun. Acest eveniment este special dedicat strângerii de fonduri destinate copiilor aflați în dificultatea de a merge la școală. În cele 14 ediții organizate pâ acum, Salvați Copiii a strâns peste 3 milioane de euro, bani care au ajuns la 23.260 de copii.

3.   Îmbunătăţirea  calităţii   educaţiei  printr-o  mai   bună  formare  iniţială  şi   continuă  a profesorilor.  Obiectivul presupune: formarea continuă a cadrelor didactice și a consilierilor școlari,schimb  de  bune  practici între profesori,  creșterea nurului de  profesori  de  sprijin pentru copiii cu cerie educaționale speciale; pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu elevii cu cerie educaționale speciale şi creşterea nurului acestora, examinarea obligatorie a cadrelor didactice cu un psiholog, atât scris, cât şi oral, aplicarea de chestionare de feedback lunare pentru elevi, cu privire la profesori și ore.


4.  Curriculum  modern,  actualizat  ştiinţific  şi  bazat  pe  cercetări  şi  bune  practici  privind educaţia copiilor. Obiective secundare: programă școlară actualizată și restructurată, bazată pe aplicare, nu pe memorare; schimbarea modului de predare prin creșterea proporției metodelor specifice educației non-formale utilizate în orele de curs; introducerea treptată, în materiile din trunchiul  comun,  a  unor  elemente  despre  istoria  și   cultura  altor  popoare;  asigurarea manualelor școlare gratuite (cu adevărat) până la clasa a XII-a inclusiv.

5. Incluziunea şcolară a copiilor cu dizabiliţi. Pentru o mai bună integrare şcolară a copiilor cu dizabilităţi,   propunem:   a.   elaborarea   unei   politici   naţionale   ample   şi   specifice   pentru respectarea drepturilor copilului cu dizabilităţi şi alocarea de resurse pentru implementarea lor; b. Asigurarea unor servicii de bază (precum educaţia, nătatea) accesibile şi adaptate pentru copiii cu dizabilităţi şi acordarea de sprijin familiilor copiilor cu dizabilităţi, în mod special, sporirea eforturilor de includere a copiilor cu dizabilităţi în sistemul de înţământ de masă; măsuri pentru un transport adaptat: rampe automate, covoare tactile, anunțuri sonore în mijloacele de transport în comun, semafor adaptat, peroane adaptate ; dotarea școlilor cu echipament modern pentru desfășurarea orelor de curs si pentru accesul și participarea elevilor cu dizabilități: laboratoare moderne, materiale didactice de calitate, echipament special pentru persoanele cu dizabilități; c. Curriculum și evaluări cu adevărat adaptate copiilor cu dizabilități.

6. Adoptarea şi implementarea Strategiei naţionale şi planului de acţiune privind educaţia timpurie.  Formarea  cadrelor  didactice,  extinderea  şi  dezvoltarea  modelelor  de  educaţie timpurie individualizată, consolidare şi respectarea standardelor pentru evaluarea copiilor şi a performanţelor cadrelor didactice din instituţiile preşcolare, mobilizarea comunităţilor locale la găsirea de solii pentru problemele specifice localităţilor din mediul rural şi urbanul mic.

7. Introducerea educaţiei interculturale şi a educaţiei pentru toleranţă şi eliminarea discriminării  la  toate  nivelurile  sistemului  de  înţământ,  precum  şi  a  unor  sisteme  de prevenire şi eliminare a violenţei în şcoli. Elaborarea de materiale și organizarea de sesiuni de pregătire la nivel național ca modele de schimbare a practicilor psiho-educaționale în mediul școlar, înlocuirea comportamentelor agresive cu comportamente de relaționare adecvate, deprinderea unor tehnici de gestionare a conflictelor și de utilizare a educației pozitive în școli.

8. Participarea copiilor în procesul decizional al şcolilor. Implicarea activă a elevilor în deciziile privind  bugetul  şcolii  (stabilirea  priorităților,  recomandări,  proiecte).  Comunicarea  directă dintre CȘE (consiliul școlar al elevilor) și ceilalți elevi din școală, prin modificarea structurii acestuia, organizarea de discuții/dezbateri deschise în cadrul CȘE, transparența și raportarea activității de către consiliul elevilor. Măsuri pentru o mai bună informare a părinților și elevilor asupra drepturilor avute (platforma online, help-line, întâlniri de lucru, mass media, forumuri online, webinar, cu informații și date pe înțelesul copiilor).


9. Asigurarea serviciilor de consiliere prin creşterea nurului de consilieri şcolari, astfel încât unui consilier să-i revină 300 de elevi. În prezent, există un consilier școlar la 800 de copii, ceea ce face imposibilă evaluarea, consilierea și monitorizarea elevilor care apelează la serviciile consilierului școlar.

10. Consolidarea cooperării dintre sectorul public şi organizaţiile neguvernamentale. Îndeplinind încă din 1990 un rol activ în reformarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a drepturilor copilului, implicarea activă şi sistematică a organizațiilor neguvernamentale devine necesară, în special prin participarea lor în faza de planificare a politicilor şi proiectelor de cooperare,  dar  şi  în  cea  de  monitorizare  a  aplicării  observaţiilor  Comitetului  ONU  pentru
Drepturile Copilului cu privire la dreptul la educaţie al copilului;

SITUATIA ACTUALA
Pentru  relevaa  strategică  și  programatică  a  educației,  Salvați  Copiii  consideră  că  datele privind sărăcia reflectă într-o măsu importantă accesul copiilor români la educație de calitate.

Conform ultimelor statistici europene, în anul 2013, 48,5% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, media în statele membre ale UE fiind de
27,7% (Sursa: Eurostat). În acelaşi an (2013), 32,1% din copiii din România se aflau sub pragul sărăciei relative (stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile la nivel naţional. (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, baza de date Tempo-online). Cele mai vulnerabile gospodării sunt cele formate din doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii,
55,3% dintre acestea aflându-se în sărăcie relati în anul 2014 (Sursa: date provizorii,
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Setul Naţional de
Indicatori de Incluziune Socială, 2014).

Sărăcia afectea dreptul copiilor la educaţie. Astfel, printre cele mai mici rate de cuprindere şcolară se înregistrează în regiunile cele mai afectate de sărăcie (în special regiunea de N-E) şi în mediul rural (care este mult mai afectat de răcie decât cel urban; la nivel naţional, în rândul populaţiei generale, rata sărăciei relative în mediul urban este de 9,%, pe când în cel rural este de 29%). De exemplu, 16,4% dintre copiii cu vârste între 07-10 ani din rural nu sunt cuprinşi în învăţăntul primar, comparativ cu
9% în cazul copiilor din urban, din aceeaşi categorie de vârstă. Diferenţele rural-urban se
adâncesc în cazul copiilor între 11 şi 14 ani: 25% dintre copiii de această vârstă din rural nefiind înscrişi în învăţământ, comparativ cu 6% în cazul celor din urban. (Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Setul Naţional de Indicatori de Incluziune Socială, 2014).


Aproape 366.000 de copii cu vârsta între 3 - 17 ani nu urmau nicio formă de învățănt (preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), în anul 2013 (sursa: Institutul Naţional de Statistică, date prelucrate), iar aproximativ 24.400 copii au abandonat învățăntul primar și gimnazial, în anul școlar 2012-2013 (sursa: Institutul de Științele Educației,  Analiza sistemului de învățământ preuniversitar din România din perspectiva unor indicatori statistici, 2015).

80% dintre copiii romi nu merg nici la grădiniţă, nici la creşă, iar 19% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 7 şi 11 ani nu sunt şcolarizaţi. Lipsa pregătirii preşcolare reprezintă cel mai  mare factor de risc pentru absenteismul şi abandonul şcolar al copiii romi. (Sursa: Barometrul Incluziunii Romilor, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, 2007)

În pofida problemelor acute din domeniul educației, în 2012 și 2013, România s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europea în ceea ce privește procentul cheltuielilor pentru educație din produsul intern brut (PIB). Țara noast a cheltuit pentru educație
3% din PIB în 2012 și 2,8% în 2013, în timp ce   media la nivelul statelor membre ale
Uniunii Europene a fost de 5%. Cele mai mari procente, între 6,5-7,1%, au fost cheltuite de   Danemarca,   Portugalia,   Suedia,   Cipru   și   Slovenia.   (Sursa:   Eurostat,   baza gov_10a_exp)

23% dintre copiii cu dizabiliţi nu merg la şcoală; doar o treime dintre ei urmează înţământul de masă. În plus, copiii cu dizabilităţi şi familiile lor se confruntă în continuare cu stigmatizarea şi discriminarea. (Sursă: Studiu realizat de către Asociaţia de Sprijin  a  Copiilor  Handicapaţi  Fizic   România  (ASCHF-R) privind  familiile  care  au  în îngrijire copii şi tineri cu handicap fizic în 9 judeţe, 2010)

Participarea copiilor la învățăntul public implică, de cele mai multe ori, costuri considerabile care trebuie acoperite de familie, cu toate că legea prevede că înțământul obligatoriu este gratuit. Costurile generate de aspecte precum achiziția de rechizite, manuale sau uniforme, ori achitarea fondului clasei și al școlii (inclusiv mascate sub formă de donații din partea asociațiilor de pării) se pot dovedi, pentru familiile din mediile defavorizate, o povară prea mare, care poate conduce la absenteism sau chiar abandon școlar ori nnscrierea copilului la școală. Potrivit unei cercetări efectuate de Salvați Copiii, pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de educaţia unui copil, exceptând plata personalului din înţământ, păriii sunt nevoiţi aloce încă o dată şi jutate suma   alocată   de   statul   român   acelui   copil.   (Sursa:   Organizația   Salvați   Copiii, Învățământul gratuit costă Cercetare cu privire la costurile ascunse din educație, București, 2010)."





Stii ceva? Si tu poti sa faci ceva? Sa fii alaturi de cei de la "Salvati Copiii Romania"  in acest demers, sa semnezi manifestul aici: http://www.petitieonline.com/manifest_pentru_dreptul_la_educatie