Bine ai venit! Aceasta este o "parcare pentru ganduri"
Nu se plateste taxa, nici de stationare, nici de oprire.

miercuri, 31 octombrie 2012

Responsabil....

Astazi am avut parte de o experienta asa de placuta si comica in acelasi timp..am dat o fuga pana la mallul din Gheorgheni..si am intrat intr-unul din magazin, ca sa ma uit de un cadou pentru cineva drag. Ca de obicei, castile din urechi nu lipseau, dar cand am ajuns in zona pe care o cautam dintr-o data...un copilash, un baietel era langa mine..si a inceput sa-mi puna intrebari.."ce scrie pe usa aceea?", "dar de ce sunt camere?" "ce asculti in casti?"..fiind asa de simpatic, i-am raspuns la intrebari,in asa fel incat sa inteleaga..era un baietel mic, simpatic, care era foarte curios..ba chiar l-am intrebat cum il cheama si ce cauta el in magazin..era cu parintii...mi-am dat seama de acest lucru cand am iesit din magazinul cu pricina..parintii, preocupati de cumparaturile proprii..au inceput sa-l strige, sa-l caute..i-am indrumat spre locul unde l-am intalnit pe puiul de om..um baietel frumos imbracat, care sigur se plictisea, in magazinul in care parintii se simteau..liberi...ca sa nu fiu mai dura..asa experienta interesanta, tocmai pentru ca nu l-am vazut pe baietel din prima, doar m-am trezit cu el langa mine, adresandu-mi intrebari..curios, ca si orice copil, normal..lipsit de rabdare la cumparaturi..incercand sa-si gaseasca ceva activitate, pana parintii isi aleg produsele..a fost o fatza placuta vazuta azi..sigur cea mai placuta..era un baietel asa de frumos, inca nici nu stiu cum a ajuns langa mine..spre iesirea din magazin, parintii il strigau...oare unde o fi copilul? si-au adus aminte ca aveau "bagaj"dupa ei..normal ca i-am indrumat..cred ca puteam sa ies cu baietelul de mana din magazin..oare parintii din ziua de azi stiu ce inseamna sa fii responsabil? Cei mai multi..nu prea..

vineri, 26 octombrie 2012

Labirint

Oboseala psihica te epuizeaza, atat de mult incat uneori iti doresti sa nu mai lupti pentru telurile tale, uneori te opresti din fuga, din lupta..te simti prins intr-un labirint din care parca nu mai poti iesi. Simti ca alergi in cerc si ca usa spre o noua lume e ascunsa. Esti singur si simti ca te lupti cu morile de vant si atunci cazi in genunchi si incepi sa te intrebi cat trebuie sa mai alergi..cat si pana unde..te intrebi care e scopul..privesti in sus si vezi ca cerul incepe sa se acopere de nori negri, ce sunt gata sa lase ca ploaia sa te trezeasca...sa te acopere de raceala...si tocmai cand te simti invins, observi o raza de soare ce strapunge cerul negru..o raza care-ti arata de fapt  calea spre portita de iesire..la lumina...alergi, iti aduni toata energia si iesi din cercul aparent inchis...descoperi o cu totul alta lume..una in care exista locuri sa te ascunzi, locuri unde poti sa te bucuri de tine, exact asa cum esti..fara sa te gandesti ce ar trebui sa cosmetizezi...alergi, ploaia se opreste brusc, soarele isi recupereaza teritoriul, cerul se lumineaza, iar norii dispar, de parca cineva i-a suflat departe sau i-a sters cu radiera..e cerul vietii tale..de multe ori intunecat, atat de intunecat incat nici daca ai avea la tine o lanterna nu ai putea sa vezi cararea pe care ai putea sa mergi..alteori nici nu trebuie sa vezi, trebuie doar sa te lasi ghidat de simturi..e suficient...se zice ca fiecare isi defineste singur destinul...uneori insa ai nevoie si de noroc...sa ai norocul de a te simti liber, linistit, de a fi inconjurat de oameni care te iubesc si te apreciaza pentru ceea ce esti tu, chiar si atunci cand esti vesel sau trist. Pentru aceste lucruri trebuie sa fii recunoscator. Ai spune ca sunt moduri prea simple..lucrurile simple te fac fericit si-ti ofera fericirea adevarata..cea care nu dispare niciodata. E ca in povestea de viata, postata pe acest blog. Poti sa ai totul material, dar nu e suficient. Daca te multumesti cu ce ai, nu inseamna ca te multumesti cu putin...iubirea nu o poti cumpara...iubirea sincera nu dispare niciodata si e singura care te ajuta sa-ti desfaci aripile, chiar si atunci cand iti sunt frante si sa zbori spre locuri necunoscute, fara sa-ti fie teama.

miercuri, 24 octombrie 2012

Viata si visele ei...

Cum ar fi ca intr-o zi viata ta sa capate alt sens? In ce directie ti-ai dori sa mearga? Ti s-a intamplat sa te gandesti ca sunt lucruri pe care ti le doresti si totusi nu se intampla? Sa urmarim povestea unui om simplu: intr-o zi de dimineata, trezindu-se pentru a merge la locul de munca, si-a dat seama ca totul e confuz pentru el. Simtea ca traieste viata altcuiva. Se uita in oglinda si se intreba cine este, ce-si doreste si care este scopul vietii sale. In drum spre locul de munca ( avand la dispozitie cam 15 minute) a inceput sa se intrebe cine este, de ce se trezeste asa de dimineata, daca este fericit, implinit si care este scopul sau in viata. Erau intrebari pe care si le punea zi de zi, dar nu cauta raspunsuri: urma doar calea fireasca. In acea dimineata si-a dorit sa primeasca si raspunsuri. Raspunsurile erau la el. Incepea sa se intrebe cum isi dorea sa fie viata lui: una simpla, dar linistita. O viata care sa-i ofere motive sa zambeasca zi de zi. In timp ce inainta isi dadea seama ca intrebarile pe care si le punea erau fara..raspuns. Nici el nu putea sa ofere raspunsuri! Intrebarile simple, aveau de multe ori raspunsuri complicate. Se intreba si el, de ce totul era asa de complicat. Asa ca in acea zi a decis sa opreasca timpul si sa se gandeasca ce-si doreste cu adevarat: ce-si doreste pentru el. A plecat spre aeroport, si-a luat un bilet spre o destinatie, pe care nu o vazuse pana atunci. S-a imbarcat, si-a inchis telefonul si a inceput sa se gandeasca la el, la viata sa. S-a intrebat care sunt persoanele pe care le iubeste cel mai mult, in gand avea o lista...simtea ca nu le-a aratat suficient cat de mult le adora si totusi nu renunta sa viseze si sa zambeasca...se intreba de ce s-a urcat in avion...a si gasit imediat un raspuns..vroia sa fie liber...sa faca exact ceea ce simtea, sa simta ca pluteste doar pentru ca este el cu..el...In 2 ore a ajuns la destinatie. Era o vreme extrem de frumoasa,un soare care-ti zambea din..toate razele sale. Simtea o liniste interioara incredibila.De foarte multa vreme nu s-a mai simtit asa de bine, simtea ca lumea e a lui. A plecat de la aeroport spre un hotel. Si-a lasat bagajele si a plecat pe plaja: nisipul ii aluneca usor printre degete, vantul sufla doar ca sa alunge caldura soarelui, linistea il inconjura. In acel moment a intalnit pe plaja pe cineva care visa la fel ca el. Privea cerul si simtea ca il poate atinge.Lucrurile simple il faceau fericit, asa ca a decis sa aleaga sa priveasca viata intr-un mod mai simplu si bineinteles a decis din acel moment...sa fie fericit!

vineri, 5 octombrie 2012

Yupppii!

Incredibil e postarea cu nr 90 pe blog si incredibil e din nou vineri. Vineri e ziua cu vesti bune. Stii cum se zice? Pentru lucrurile bune trebuie sa ai rabdare. Cu rabdare totul merge ok. E greu, fiindca de multe ori, rabdarea este limitata si se masoara in ore, minute, zile..Apropo de weekend..maine e ziua fetelor. Nu am cum sa nu profit de ziua de sambata alaturi de mama..mai ales ca e acasa. O sa profit de orice moment cu ea. Weekend-ul are intotdeauna momentele sale placute, relaxante si pline de ..amuzament. Saptamana trecuta, sambata am facut o iesire la..pescuit. Am prins un biet pestisor, cu siguranta, dornic de orice proaspat..si atat a fost. A fost oricum o zi a familiei, cu povestiri, cu relaxare. Cand iti petreci ziua alaturi de cei dragi, nici nu mai conteaza, daca cineva atenteaza la momeala ta, sau nu conteaza cat e de mica prada. In plus a fost asa de cald, incat puteai sa-ti mai accentuezi bronzul. Nu am fost pregatita pentru o asemenea vremea.Cu un nou weekend..vine pentru tine si o noua piesa..numai buna pentru ascultat tot..pe ...repeat :) Weekend frumos si cat mai relaxant!