Bine ai venit! Aceasta este o "parcare pentru ganduri"
Nu se plateste taxa, nici de stationare, nici de oprire.

joi, 22 martie 2012

Un om mare cu suflet de copil...asta sunt eu

Uhu...cat timp a trecut de cand nu am mai am pus degetetele pe laptop....am si uitat cum arata...nu e de mirare..timpul pentru mine in ultimul timp s-a rezumat doar pt job, ceva de mancare si somn...nu ma pot lauda cu nik in ultima perioada..cum de ce? e simplu....de cand ajung acasa si pana ma pun la somn contabilizez fix 2 ore..am ajuns sa-mi fie dor sa hoinaresc printre ganduri. Nu ma plang, doar ca in anumite zile am ajuns exact ca un robot setat sa gandeasca, sa actioneze, iar apoi cand e pus pe stand by nu mai are timp sa faca decat cateva miscari...mi-e dor sa merg la un film, sa ma plimb, sa pierd vremea, sa stau cu cei pe care ii iubesc, sa fiu atenta la fiecare scama de pe covor, sa fiu in ton cu muzica noua, sa fac lucrurile simple pe care le faceam inainte..mi-e dor sa merg la pescuit sportiv, mi-e dor de toate lucrurile pe care le faceam intr-o zi normala..stiu ca va veni si ziua cand voi aprecia cele 5 ore ramase pana sa pun capul pe perna...e drept ca mai nou visele mele sunt scurte si legate doar de job..nu ar trebui sa fie asa, pentru ca atunci cand vreau sa ma cufund in lumea viselor, ma gandesc la lucrurile frumoase din viata, la lucrurile pentru care sunt atat de norocoasa ca le am...am ajuns sa fiu un simplu spectator, un trecator in propria casa...cei dragi glumesc cu mine si spun ca sunt ca un miner...cand vad lumina zilei o iau la fuga ( nu e de mirare pentru ca noaptea e bariera mea de trecere de la job acasa). Si hainele curg de pe mine..e greu la inceput, te adaptezi pe parcurs si incepi sa invetzi sa apreciezi cuvintele dulci, minutele si chiar vorbitul la telefon... un lucru e sigur, poti sa faci suprize placute celor dragi..sunt mai dulci ca inainte, pentru ca poate sunt mai rare...si in plus apreciezi lucrurile peste care poate treceai mai usor inainte, pentru ca erai obisnuit cu ele...indiferent cat e de scurt timpul, cat de incarcate sunt anumite zile, ma bucur ca le am...in plus sezonul pescuitului sportiv acum incepe...zilele libere categoric mi le voi petrece stand cu un bat de pluta in mana, privind linia de orizont, gandindu-ma la toate lucrurile pentru care sunt cea mai norocoasa persoana din lume..si sunt..am alaturi de mine pe cei pe care ii iubesc, am posibilitatea sa le arat ca ii iubesc, si in plus sunt tot eu..un om mare cu suflet de copil..